Reabilitarea judecătorească vs reabilitarea de drept
În general, reabilitarea are înțelesul de restabilire sau redobândire a unei valori sociale, morale care i-a lipsit persoanei ca urmare a unei condamnări. În sens juridic, reabilitarea reglementează înlăturarea consecințelor juridice ce reies ca urmare a unei condamnări, oferind posibilitatea persoanelor condamnate de a se reintegra din punct de vedere juridic în societate. Totodată, oferă posibilitatea celui condamnat de a se reintegra din punct de vedere juridic în societate și are ca efecte încetarea decăderilor, a interdicțiilor, precum și a incapacităților rezultate din condamnare. Reabilitarea nu are obligația de a garanta reintegrarea celui condamnat în funcția pe care a avut-o înaintea condamnării.
Reabilitarea se clasifică în: (1) reabilitare judecătorească și (2) reabilitare de drept, în funcție de modul de dobândire al acesteia.
1. Reabilitarea judecătorească
Reabilitarea judecătorească este pronunțată de către instanța de judecată competentă ( art. 529 din Codul de Procedură Penală: ,,Competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti este fie instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul sau în care a avut ultimul domiciliu, dacă la data introducerii cererii domiciliază în străinătate.”) și se dobândește la cerere.
Cererea pentru reabilitarea judecătorească trebuie să conțină:
- adresa condamnatului, respectiv adresa persoanei care introduce cererea dacă aceasta este diferită;
- pentru ce condamnare se cere reabilitarea și fapta care este menționată în aceasta;
- localitățile în care a locuit condamnatul și locurile de muncă de pe întreaga perioadă de timp cuprinsă între executarea pedepsei și introducerea cererii, iar în cazul în care executarea pedepsei a fost prescrisă, între data rămânerii definitive a hotărârii și introducerea cererii;
- motivele de la baza cererii;
- identificarea dosarului și date pentru soluționarea cererii.
2. Reabilitarea de drept
În cazul faptelor de o gravitate mai redusă și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, reabilitarea de drept intervine fără a mai fi nevoie de introducerea unei cereri,.
Atât pentru reabilitarea judecătorească, cât și pentru reabilitarea de drept, termenul de reabilitare se calculează de la data când se încheie executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris. Această regulă are și câteva derogări, menționate în art 167 alin (2),(3),(4),(5) din Codul Penal:
,,(2) Pentru cei condamnați la pedeapsa amenzii, termenul curge din momentul în care amenda a fost achitată integral sau executarea ei s-a stins în orice alt mod.
(3) În caz de grațiere totală sau de grațiere a restului de pedeapsă, termenul curge de la data actului de grațiere, dacă la acea dată hotărârea de condamnare era definitivă, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, dacă actul de grațiere se referă la infracțiuni în curs de judecată.
(4) În caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, termenul curge de la data împlinirii termenului de supraveghere.
(5) În cazul condamnărilor succesive, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea și curge de la data executării ultimei pedepse.”
Condiții reabilitare judecătorească
Conform art 168 din Codul Penal, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă:
- Condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art 166 din Codul Penal: ,,Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea următoarelor termene:
- a)4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani;
- b)5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
- c)7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii;
- d)10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a liberării condiţionate.
Dacă ne aflăm în situația în care condamnatul a decedat înainte de împlinirea termenului de reabilitare judecătorească, se aplică dispozițiile art 166 alin (2) din Codul Penal: ,,Condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare poate fi reabilitat dacă instanța, evaluând comportarea condamnatului până la deces, apreciază că merită acest beneficiu.”
- Condamnatul a achitat integral cheltuielile de judecată şi a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cu excepția cazului în care acesta poate dovedi că nu a avut posibilitatea să le achite sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri
Când intervine reabilitarea de drept?
Reabilitarea de drept operează automat în cazul amenzilor, pedepselor cu închisoarea care au o durată mai redusă sau a pedepselor cu închisoarea suspendate sub supraveghere dacă în termenul stabilit de lege, cel condamnat nu a săvârșit o altă infracțiune (art. 165 din Codul Penal: ,, Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune.” ). De asemenea, reabilitarea de drept operează și în cazul persoanelor juridice conform art. 150 din Codul Penal.
Termenul de 3 ani pentru reabilitarea de drept prevăzut de articolul 165 din Codul Penal curge din momentul în care se încheie executarea pedepsei principale sau de la data în care aceasta s-a prescris. În cazul amenzii, termenul curge din momentul în care amenda a fost achitată sau executarea ei a fost înlăturată în orice alt mod.
Cât costă reabilitarea cazierului?
Costurile pentru reabilitarea cazierului depind de circumstanțele specifice ale fiecărui caz și de diferiți factori precum cheltuielile de judecată sau asistarea de către un avocat.
Cât durează reabilitarea cazierului?
Ulterior momentului înregistrării cererii de reabilitare în cazul reabilitării judecătorești, conform exigențelor art 166, se fixează un termen de soluționare a cererii și se dispun anumite măsuri premergătoare (art 531 din Codul de Procedură Penală). În această etapă, cererea poate fi admisă sau respinsă. Soluționarea cererii se face la data stabilită. Mai departe pot interveni diferite cauze care amână reabilitarea cazierului precum contestația, introducerea unei cereri noi după termenul de 1 an sau situația privind despăgubirile civile.
Cererea de reabilitare se poate face doar de către cel condamnat sau de către soț ori rude apropiate dacă acesta a decedat. Dacă se dorește reînnoirea cererii de reabilitare judecătorească această acțiune se poate face doar după împlinirea termenului de un an și se calculează de la data respingerii cererii prin hotărâre definitivă. Condițiile prevăzute de art 168 trebuie îndeplinite și în cazul cererii noi.
Anularea reabilitării se face conform art 171 din Codul Penal: ,, Reabilitarea judecătorească va fi anulată când, după acordarea ei, s-a descoperit că cel reabilitat mai săvârșise o infracțiune care, dacă ar fi fost cunoscută, ar fi condus la respingerea cererii de reabilitare.”
