Ce înseamnă ucidere din culpă?
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă ucidere din culpă, trebuie mai întâi să definim termenul ,,culpă”. Culpa este una dintre principalele forme ale vinovăției, pe lângă intenție și praeterintenție (intenția depășită). Există culpă atunci când infracțiunea se produce ca urmare a încălcării unei obligații de diligență de către autor.
Prin urmare, infracțiunea de ucidere din culpă, este una contra vieții ce survine în momentul în care decesul unei persoane este provocat fără intenție de acțiunea sau inacțiunea unei alte persoane. Cauza decesului este determinată de conduita imprudentă și neglijentă a celui vinovat. Culpa este incidentă în ambele sale forme, respectiv atât sub forma culpei cu prevedere cât și a celei fără prevedere.
În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (4) lit. a) din Codul Penal, suntem în prezența culpei cu prevedere atunci când autorul:
„prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce. Raporat la culpa fără prevedere, conform alin. (4) lit. b) al aceluiași articol, această formă a culpei este incidentă în ipoteza în care autorul: „nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă.”
Într-un proces existența culpei se apreciază în concret prin raportare la circumstanțele specifice ale fiecărui caz. Pentru a se stabili dacă suntem în prezența unei culpe trebuie analizate următoarele condiții:
- Dacă se încalcă o obligație de diligență;
- Previzibilitatea urmării;
- Evitabilitatea rezultatului.
Pentru analiza ultimelor două elemente, raportarea se face la un ,,agent-model” drept standard de evaluare al probabilității ca autorul să fi putut să prevadă și să evite rezultatul. Aprecierile se fac ținând cont de împrejurările concrete în care s-a aflat autorul în momentul în care s-a comis fapta.
Există posibilitatea ca nici autorul și nici o altă persoană să nu poată prevedea rezultatul faptei. În acest caz ne confruntăm cu un caz fortuit. Acesta are caracter obiectiv datorită circumstanțelor imprevizibile și a imposibilității generale și absolute de prevedere și prin urmare poate fi folosit ca apărare împotriva răspunderii penale pentru ucidere din culpă, întrucât cazul fortuit este o cauză de neimputabilitate, potrivit art. 31 C. pen, conform căruia: „Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală al cărei rezultat e consecinţa unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.”
Ucidere din culpă – pedeapsă
Infracțiunea de ucidere din culpă este reglementată de articolul 192 din Codul Penal. Alineatul (1) al articolului reglementează forma de bază a uciderii din culpă și pedeapsa care se aplică în contextul săvârșirii infracțiunii în această formă Astfel, potrivit art. 192 alin. (1) C.pen: „Uciderea din culpă a unei persoane se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”
Celelalte două alineate ale articolului antemenționat redau formele agravate ale infracțiunii de ucidere din culpă.
Astfel, alin. (2) al art. 192 se referă la uciderea din culpă comisă de un profesionist, denumită și ucidere din culpă profesională:„Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Când încălcarea dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie prin ea însăşi o infracţiune se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.”
Astfel, uciderea din culpă profesională presupune existența unor măsuri de prevedere sau dispoziții legale care să reglementeze exercițiul profesiei, meseriei sau activității. În egală măsură, pentru ca fapta să fie săvârșită în această formă, persoana vinovată trebuie să săvârșească fapta culpabilă în timp ce se afla în exercitarea profesiei, meseriei sau activității.
Calitatea de profesionist presupune că autorul deține cunoștințe mai vaste și este mai responsabil datorită pregătirii profesionale. Prin urmare, trebuie să respecte standarde mai înalte de prudență în ceea ce privește meseria pe care o practică.
Raportat la sancțiunea prevăzută de lege pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în această formă, astfel cum rezultă din dispozițiile legale anterior citate, pedeapsa în această ipoteză este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Alin. (3) al aceluiași articol descrie situația în care s-a produs decesul a două sau mai multe persoane din aceeași culpă, astfel „Dacă prin fapta săvârşită s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se majorează cu jumătate.”
Astfel, această formă a infracțiunii de ucidere din culpă devine incidentă în contextul în care decesul a două sau mai multe persoane a survenit ca și consecință a unei singure acțiuni sau inacțiuni.
Diferența dintre omor și ucidere din culpă
O primă diferență dintre omor și ucidere din culpă se observă la nivelul formei de vinovăție. Astfel, omorul implică intenția autorului de a ucide, urmarea fiind rezultatul pe care îl prevede, urmărește sau acceptă (art 16 Cod Penal). În schimb, culpa este opusul intenției, iar urmarea ce se produce nu este rezultatul voinței autorului.
O altă diferență între omor și ucidere din culpă este redată de limitele pedepselor ce se aplică în cazul fiecăreia dintre aceste infracțiuni.
Astfel, în cazul infracțiunii de omor, pedeapsa este mai aspră având în vedere că este antrenată de voința directă a autorului, iar culpa este pedepsită mai puțin dur față de intenție. Astfel, dacă în cazul infracțiunii de omor, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani, în cazul infracțiunii de ucidere din culpă, limitele de pedeapsă sunt mai reduse (1-5 ani).
Nu în ultimul rând, observăm în dispozițiile art 188 alin. (2) din Codul Penal că în cazul omorului poate fi reținută și tentativa dacă rezultatul final nu s-a produs sau a fost întrerupt din diferite motive, iar culpa nu este compatibilă cu tentativa.
Citește mai multe despre Art 16 CPP.
