Dezavantaje contract de mandat

Ce înseamnă contract de mandat?

În conformitate cu art. 2009 alin. (1) din Codul Civil: „Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant.” 

Prin urmare, contractul de mandat este acordul prin care o persoană numită mandant îi conferă altei persoane numite mandatar puterea de a încheia anumite acte juridice în numele și pe seama acestuia. Puterea de a reprezenta poate rezulta din lege, dintr-un act juridic sau dintr-o hotărâre judecătorească. 

Contractul de mandat este consensual adică este considerat ca suficient simplul acord de voință dintre mandant și mandatar, putând fi încheiat atât sub formă autentică cât și în formă verbală. Contractul de mandat este sinalagmatic, dacă implică obligații pentru ambele părți, sau unilateral dacă obligațiile revin doar de partea mandatarului.

În egală măsură, este un contract intuitu personae fiindcă se încheie în considerarea calităților  unei anumite persoane și se bazează pe încredere.

Mandatul se clasifică în: mandat cu titlu gratuit sau oneros (art. 2010 Cod Civil), mandat cu reprezentare (art. 2013-2038 Cod Civil), mandat fără reprezentare (art. 2039-2071), mandat general sau special. 

• Mandatul cu titlu gratuit presupune ca mandatarul să încheie acte juridice fără a obține o contraprestație în schimbul reprezentării. O particularitate a acestuia este dată de faptul că mandatul încheiat între două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit.
• Mandatul cu titlu oneros poate fi considerat opusul mandatului cu titlu gratuit. Așadar, în acest caz, mandatarul încheie acte juridice și obține o contraprestație în schimbul obligației de a-l reprezenta pe mandant. Specific acestei clasificări este mandatul pentru exercitarea unei activități profesionale care se prezumă a fi cu titlu oneros.
• Mandatul cu reprezentare este cel mai comun. În acest caz, mandatarul are dreptul să încheie acte juridice în numele mandantului și pe seama acestuia, ceea ce presupune că obligațiile asumate față de terți îi revin mandatarului
• Mandatul fără reprezentare diferă de cel cu reprezentare prin faptul că mandatarul încheie acte juridice pentru mandant, adică pe seama acestuia, dar în nume propriu și își asumă consecințele ce decurg din aceste acte.
• Mandatul general îi permite mandatarului să încheie acte de administrare și conservare în timp ce, mandatul special limitează mandatarul care va fi  împuternicit pentru o singură operație juridică sau pentru a încheia anumite acte de dispoziție precum înstrăinarea

Obligațiile mandatarului se regăsesc în următoarele articole ale codului civil: art. 2017C.civ. cu privire la executarea mandatului, art. 2019 C.civ. pentru răspunderea mandatarului și art. 2018 C.civ privind obligația de diligență.

Prin urmare, obligațiile mandatarului se rezumă la:

• executarea mandatului respectând limitele impuse de contract și să nu se abată nejustificat de la acesta;
• darea de socoteală în ceea ce privește modul de gestionare al mandatului și să îi remită mandantului tot ceea ce a rezultat în urma împuternicirii;
• respectarea normelor de diligență cu privire la executarea mandatului.

Obligațiile mandantului sunt reglementate în următoarele articole ale Codului Civil, respectiv: art. 2025 C.civ. – pentru condițiile necesare executării mandatului; art. 2026 C.civ. – privind despăgubirea mandatarului; art. 2027 C.civ. – despre remunerația mandatarului. 

Așadar, raportat la dispozițiile legale enunțate supra, obligațiile mandantului sunt următoarele:

• punerea la dispoziția mandatarului a mijloacelor necesare pentru a executa mandatul;
• despăgubirea mandatarului în măsura în care suferă un prejudiciu;
• plata remunerației către mandatar chiar dacă actul nu a putut fi executat și excluzând culpa mandatarului.

Raportat la durata acestuia, contractul de mandat se consideră încheiat  pe o perioadă de maxim 3 ani în lipsa unei stipulații contrare.

Dezavantaje contract de mandat

Posibilele dezavantaje ale unui contract de mandat reies chiar din caracterele acestuia amintite mai sus (consensual, sinalagmatic/unilateral, intuitu personae). 

Astfel, un prim dezavantaj ar putea consta în faptul că vorbim despre un contract esențialmente revocabil, adică mandantul poate revoca oricând mandatul indiferent de forma în care a fost încheiat și chiar dacă a fost declarat ca irevocabil, astfel cum rezultă din art. 2.031 alin. (1) Cod Civil, conform căruia: „Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat și chiar dacă a fost declarat irevocabil.”

Totodată, posibilitatea de renunțare la contractul de mandat, reglementată la art. 2034 alin. (1) din Codul Civil, conform căruia mandatarul poate renunţa oricând la mandat, notificând mandantului renunţarea sa, prezintă unele dezavantaje în ceea ce îl privește pe mandant și anume probabilitatea ca acesta să sufere prejudicii prin efectul renunțării. 

Potrivit art. 2032 alin. (1): „Mandantul care revocă mandatul rămâne ţinut să îşi execute obligaţiile faţă de mandatar. El este, de asemenea, obligat să repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revocării nejustificate ori intempestive.”

Deci, ca efect al revocării, fiindcă mandantul poate revoca mandatul fără a avea nevoie de acordul mandatarului, acesta trebuie să își îndeplinească obligațiile față de mandatar și eventual, să repare prejudiciile pe care le-a cauzat în urma revocării nefondate și care se produce pe neașteptate sau într-un moment nepotrivit, nedorit.  

Alte dezavantaje ale contractului de mandat care pot surveni, ar putea apărea din cauza faptului că acesta se bazează pe încredere. Astfel, pot apărea anumite riscuri precum: abuzul de încredere, conflictul de interese, depășirea limitelor contractuale, exploatarea libertății de acțiune conferite de contract.

Contract de mandat model

Contractele de mandat trebuie să fie clare, precise și redactate conform cerințelor legii. astfel, în principiu un contract de mandat trebuie să conțină aspecte privind:

1. Identificarea părților: nume; date de identificare atât ale mandantului cât și ale mandatarului;
2. Obiectul mandatului: sarcinile exacte care trebuie îndeplinite prin reprezentare;
3. Durata mandatului;
4. Remunerația mandatarului (dacă este cazul): preț, mod de calcul, termene de plată;
5. Drepturile și obligațiile părților;
6. Clauze speciale (dacă este cazul);
7. Semnăturile părților.