Ce înseamnă conflict de interese?
Conceptul de “conflict de interese” deține câteva definiții de luat în considerare pentru o bună înțelegere a acestuia. Astfel, pe scurt, un conflict de interese reprezintă o situație în care un funcționar public se regăsește în situația în care este pus să ia o decizie sau să ia parte la luarea unei decizii din prispa funcției publice pe care o ocupă, însă ar avea un interes personal în ceea ce o privește.
O altă definiție a conceptului de conflict de interese, de data aceasta una mai teoretică, se regăsește în articolul 13 din recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei: ,,Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate si obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi si la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţă de persoanele enumerate mai sus.”
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică definește conflictul de interese precum situația în care avem o confruntare între interesele personale ale oficialului și datoria față de public, această confruntare influențând negativ ducerea la îndeplinire a obligațiilor funcționarului public.
Tipuri de conflict de interese
Noțiunea de interese se divide în trei categorii: conflict de interese potențial, conflict de interese actual și conflict de interese consumat. În cele ce urmează, vom realiza o analiză a acestor categorii într-o ordine cursivă, începând cu conflictul potențial, etapa preliminară.
Un conflict de interese potențial reprezintă o situație incipientă și apare în cazul în care un funcționar ar avea un interes personal ce ar influență o decizie, în măsura în care ar fi pus să o adopte. Spre exemplu, X este primarul orașului iar Y, sora acestuia, deține o companie ce se ocupă cu salubritatea.
Conflictul de interese actual apare într-o situație puțin mai conturată, în care oficialul este pus, de această dată, să ia o decizie ce i-ar beneficia într-un mod personal și subiectiv. Spre exemplu, în ipoteza prezentată anterior, primarul X trebuie să decidă ce firma de salubritate se va ocupa de întreținerea orașului, iar sora sa, Y, a depus deja documentația necesară pentru obținerea poziției în cauză, pentru compania pe care o deține. Aceasta situație reprezintă o etapa centrală a unui conflict de interese.
Ultima categorie de conflict de interese este reprezentată de conflictul consumat, reprezentând și etapa finală a acestuia. Astfel, funcționarul public participă la luarea deciziei ce i-ar putea aduce un beneficiu lui sau familiei sale. În ipoteza de la care am pornit, X, primarul, semnează cu compania de salubritate deținută de sora sa Y.
Conflict de interese funcționari publici
Conflictul de interese al funcționarilor publici este reglementat în Legea 161/2003, la articolul 79. Astfel, functionarul public se regăsește într-un conflict de interese în următoarele ipoteze: ,, a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial; b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I; c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.”.
Totuși, care este obligația subiectului în cauză în situația în care se regășește într-o astfel de situație? Răspunsul este unul simplu și la îndemână, acesta fiind indicat în alineatul (2) al articolului în cauză funcționarul trebuie să se abțină și să își informeze superiorul ierarhic: ,, (2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.”
Ulterior, va fi desemnat un funcționar public de același nivel și pregătire precum cel ce s-a aflat în conflict de interese pentru a lua decizia, aspect prevăzute în alineatul (3): ,, (…) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.”.
În cazul în care acesta alege să urmeze calea ilegală și să nu se conformeze prevederilor legale, va atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală.
Citește mai multe despre abuz în serviciu.
