Răspunsul la această întrebare îl regăsim în art. 193 Cod penal ce incriminează infracțiunea de loviri și alte violențe, prima infracțiune din capitolul al doilea din partea specială a Codului penal “Infracțiuni contra integrității sau sănătății”.
Astfel, alin. (2) al acestui articol stabilește o formă agravată a infracțiunii loviri și alte violențe, respectiv fapta care produce leziuni traumatice sau prin care este afectată sănătatea unei persoane. Din cuprinsul acestui alineat reiese că, în măsura în care sunt aplicate loviri sau acte de violență pentru care este nevoie de cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale, această faptă constituie infracțiune, ce se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.
În alte cuvinte, chiar dacă raportul medico-legal stabilește că este nevoie de o singură zi de îngrijiri medicale, fapta va fi sancționată, inculpatul având astfel dosar penal, în contextul în care sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.
O altă infracțiune în cazul căreia criteriul zilelor de îngrijiri medicale prezintă relevanță este vătămarea corporală. Astfel, dacă făptuitorul îi provoacă victimei leziuni traumatice sau îi afectează sănătatea în așa fel încât este nevoie de mai mult de 90 de îngrijiri medicale, fapta acestuia va fi încadrată ca vătămare corporală.
Ce sunt zilele de îngrijiri medicale?
Noțiunea de „zile de îngrijiri medicale” se referă la modalitatea de cuantificare de către medicul legist a gravității leziunilor suferite de către persoana vătămată. Sistemul evaluării gravității leziunilor suferite de către o anumită persoană în zile de îngrijiri medicale ajută organele penale la individualizarea infracțiunilor și a pedepselor aplicabile acestora, întrucât reprezintă un criteriu de stabilire a gravității unei infracțiuni. Pentru infracțiunea de loviri și alte violențe numărul de zile de îngrijiri medicale reprezintă un criteriu de agravare, iar pentru infracțiunea de vătămare corporală sunt un criteriu de incriminare. Aceste zile de îngrijiri medicale se calculează de medicul legist printr-un procedeu compus din 3 etape:
- Prima etapă, în care se determină simptomatologia pacientului. Astfel se verifică starea persoanei vătămate la momentul prezentării acesteia în fața medicului și posibilitatea să apară complicații în viitor;
- Cea de-a doua etapă constă în determinarea perioadei de tratament necesară pacientului. Această perioadă se determină cu ajutorul unor serii de bareme statistice ce oferă o valoare estimativă medicului referitor la durata medie a îngrijirilor medicale necesare în cazul fiecărei afecțiuni;
- A-3-a etapă constă în conduita medicală pe care medicul a avut-o în tratarea pacientului și posibilele erori medicale, aceste două aspecte pot mări numărul de zile de tratament necesare.
Așadar, zilele de îngrijiri medicale necesare fiecărei leziuni sunt adunate aritmetic. Ca exemplu:
- dacă o persoană are leziuni ce necesită 30 de zile de îngrijiri medicale și o leziune ce necesită 10 zile, persoana în cauză va avea în total nevoie de 40 de zile de îngrijiri medicale.
Important de reținut este faptul că, zilele de îngrijiri medicale nu trebuie confundate cu zilele necesare vindecării anatomice a leziunilor, cu zilele de spitalizare sau cu zilele de concediu medical. Astfel, zilele de îngrijiri medicale cuantifică gravitatea leziunilor și nu perioada efectivă care se impune în vederea efectuării tratamentului necesar sau recuperării.
Ce fel de infracțiune îi este imputată inculpatului în funcție de zilele de îngrijiri medicale necesare?
Zilele de îngrijiri medicale, după cum s-a menționat și supra, sunt folosite pentru o stabilire cât mai precisă gravității unei infracțiuni și o individualizare mai bună a faptei. Această noțiune este utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 193 și art. 194 din Codul Penal Aceste articole reglementează infracțiunea de loviri și alte violențe ( art. 193 C.pen.), respectiv infracțiunea de vătămare corporală ( art.194 C.pen.)
Conform art. 193 alin. (2) Cod penal, “Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.”. Astfel se observă cum legiuitorul a stabilit o limită de maxim 90 de zile de îngrijiri medicale pentru ca fapta să constituie loviri și alte violențe în formă agravată.
A doua apariție a mecanismului de valorificare a gravității faptei prin numărul zilelor de îngrijiri medicale este prezentă în art. 194 alin. (1) lit. b) Cod penal. Astfel, după cum se observă din exprimarea aleasă de către legiuitorul român, aspectul ce diferențiază fapta incidentă la art. 193 de fapta incidentă în acest articol nu sunt elementele de tipicitate diferite, ci urmările specifice suferite de persoana vătămată.
Așadar, dacă fapta inculpatului îi produce persoanei vătămate leziuni traumatice sau îi afectează sănătatea astfel încât necesită mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale, fapta se va încadra sub incidența art. 194 alin. (1) lit. b C. pen., inculpatul fiind sancționat pentru vătămare corporală, care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Ce înseamnă mai exact dosar penal?
În concret, dosarul penal este documentul care cuprinde actele și măsurile procesuale ce atestă procesul prin care organele de cercetare penală, conduse de procurorul de caz, caută probe pentru a dovedi existența unei infracțiuni și pentru a identifica autorii acesteia. Dosarul cuprinde toate înscrisurile care au valoare probatorie în ceea ce privește o cauză penală specifică.
În consecință, deschiderea unui dosar penal nu coincide cu trimiterea în judecată. Cu toate acestea, procurorul poate întocmi un rechizitoriu, adică o sesizare a instanței, dacă din dosarul de urmărire penală rezultă că fapta a fost comisă și se impune pedepsirea inculpatului.
Dosarul penal este format din documente care servesc drept probe pentru fapta în cauză, după cum am menționat anterior. Probele au o importanță semnificativă, deoarece sunt esențiale pentru rezolvarea cauzei. Conform art. 97 din Codul de procedură penală, probă reprezintă orice element de fapt și este folosită pentru a stabili existența unei infracțiuni, pentru a identifica persoana care a săvârșit-o și pentru a afla despre circumstanțele necesare pentru o soluționare justă a cauzei.
