Ce înseamnă cerere principală?
Potrivit art. 30 din Codul de procedură civilă care definește categoriile de cereri care pot fi formulate în fața instanțelor judiciare, cererea principală reprezintă cererea introductivă de instanță, adică însuși actul de învestire care determină stabilirea instanței competente, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere teritorial. Cererea de chemare în judecată, cererea de intervenție principală, cererea de recurs sunt câteva exemple de astfel de cereri care pot cuprinde, la rândul lor, atât capete de cerere principale, cât și capete de cerere accesorii, care se află în strânsă legătură cu cele principale și a căror soluționare va depinde în mod automat de soluția pronunțată în legătură cu acestea. De regulă, orice persoană care are o pretenție sau solicită recunoașterea unui drept împotriva unei alte persoane are posibilitatea de a formula o cerere înaintea instanței competente, dar, există anumite situații particulare care impun reclamantului formularea acestora doar pe cale principală, spre exemplu acțiunea în tăgada paternității.