Ce înseamnă cerere reconvențională?
Ulterior momentului în care reclamantul formulează o cerere de chemare în judecată, instanța căreia i-a fost repartizată spre soluționare cauza analizează în procedura regularizării dacă sunt îndeplinite condițiile de formă și de fond prevăzute de lege pentru formularea cererii de chemare în judecată. În continuare, judecătorul procedează la comunicarea cererii către pârât. De la momentul comunicării cererii de chemare în judecată, pârâtul are obligația de a depune, de regulă, în termen de 25 de zile, o întâmpinare prin care acesta se apără, în fapt și în drept, față de toate argumentele aduse de partea adversă.
Pe lângă apărările pe care le poate formula, pârâtul, dacă apreciază că are și el, la rândul său, pretenții care derivă din același raport juridic dedus judecății și care se află în strânsă legătură cu acțiunea reclamantului, poate formula o cerere reconvențională. Cererea reconvențională se formulează cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată și se depune, sub sancțiunea decăderii, împreună cu întâmpinarea, dacă aceasta este obligatorie sau, în caz excepțional, cel mai târziu la primul termen de judecată. În situația în care cererea reconvențională privește și alte persoane, acestea vor fi chemate în instanță în calitate de pârâți și li se vor aduce la cunoștință pretențiile formulate împotriva lor prin cererea reconvențională.
Este important de menționat că reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial. Ca regulă, cererea reconvențională, chiar dacă ar putea face singură obiectul unui litigiu distinct, se judecă odată cu cererea principală. În situații excepționale, dacă numai cererea principală este în stare de a fi judecată, instanța poate dispune judecarea separată a cererii reconvenționale, prin disjungere.
Unele litigii, cum ar fi cele care privesc acțiuni posesorii, nu permit introducerea cererilor reconvenționale sau a oricăror alte cereri prin care se solicită protecția unui drept în strânsă legătură chiar cu bunul în litigiu.