Distrugere din culpă

Ce înseamnă distrugere din culpă?

Încadrată în sfera infracțiunilor ce țin de distrugerea și tulburarea de posesie, distrugerea din culpă face referire la degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare un anumit bun.

Chiar dacă bunul în cauză aparține făptuitorului, în situația în care fapta este săvârșită prin incendiere, prin explozie sau prin orice alt mijloc ce ar pune în pericol persoane sau bunuri, fapta se pedepsește cu închisoare începând de la 3 luni până la un an de zile. Există și varianta sancționării cu amendă penală. 

Dacă prin faptele săvârșite se concluzionează că s-a produs un dezastru, definit de art. 254. alin. (2) Cod pen. ca fiind “distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrări, echipamente, instalaţii sau componente ale acestora şi care a avut ca urmare moartea sau vătămarea corporală a două sau mai multor persoane”, pedeapsa este mult mai dură, respectiv închisoare de la 5 la 12 ani. 

Distrugerea din culpă este reglementată în Codul penal la articolul 255 Cod pen.

Distrugere din culpă – elemente constitutive

Obiectul juridic special al distrugerii din culpă este reprezentat de relațiile sociale referitoare la protecția patrimoniului. Obiectul material este orice bun mobil corporal, animat sau neanimat, care are o minimă valoare economică, precum și orice bun imobil.

Subiectul activ poate fi orice persoană inclusiv proprietarul bunului. Existența coautoratul este posibilă atunci când există culpă comună.

Chiar dacă forma de vinovăție specifică acestei infracțiuni este culpa, se evidențiază și posibilitatea existenței unei participații sub forma complicității sau a instigării. Dacă se dovedește că instigatorul sau complicele au acționat cu intenție pentru a sprijini sau determina săvârșirea unei infracțiuni de distrugere din culpă, aceștia vor fi sancționați pentru complicitate și instigare la săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de 253 Cod pen., în timp ce doar autorul faptei va răspunde pentru infracțiunea de distrugere din culpă reglementată de art. 255 Cod pen.

Elementul material, respectiv acțiunea sau inacțiunea prin care se săvârșește distrugerea poate consta în:

• distrugere;
• degradare;
• aducerea în stare de neîntrebuințare.

Spre deosebire de distrugerea intenționată, în cazul distrugerii din culpă, pentru a atrage răspunderea penală, este necesar ca elementul material să se realizeze prin incendiere, explozie sau alte astfel de mijloace ceea ce face ca urmările imediate să creeze o stare de pericol pentru alte persoane sau bunuri. În acest sens, legătura de cauzalitate trebuie să existe și să fie dovedită.

În ceea ce privește situația distrugerii din culpă, deoarece actele preparatorii nu sunt posibile, nefiind o infracțiune intenționată, nu poate exista tentativă sancționabilă.

Fapta se consumă în momentul creării stării de pericol ca urmare a realizării elementului material.

Sancționarea are în vedere, pe de-o parte, varianta de bază a infracțiunii și, pe de cealaltă parte, varianta agravată. Prima se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă, iar a doua se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani, nefiind prevăzută alternativ și posibilitatea unei pedepse cu amenda penală.

Plângere pentru distrugere din culpă

Plângerea reprezintă actul prin care se aduce la cunoștința autorităților săvârșirea infracțiunii și trebuie să cuprindă următoarele elemente:

• descrierea faptei;
• indicarea autorului, în măsura în care acesta este cunoscut; 
• prezentarea mijloacelor de probă 
• indicarea adresei părților și a martorilor, dacă sunt cunoscute;
• precizarea dacă persoană vătămată se constituie parte civilă și, dacă este cazul și se cunoaște, indicarea persoanei responsabile civilmente.

Termenul de introducere a plângerii

Conform art. 295 Cod proc. pen., în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară plângerea prealabilă, aceasta trebuie sa fie introdusă, de regulă, în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a luat la cunoștință despre săvârșirea faptei infracționale.

Cum trebuie să arate o plângere prealabilă?

Pe scurt, plângerea prealabilă pentru săvârșirea unei distrugeri din culpă, poate avea următoarea structură:

CĂTRE PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ……………

Subsemnatul/a …………., domiciliat/ă în ………….., identificată prin……….. 

în temeiul art. 295 Cod.proc.pen., formulez prezenta:

PLÂNGERE PREALABILĂ 

Prin care solicit demararea cercetărilor penale sub aspectul comiterii infracțiunii de distrugere din culpă, faptă penală prevăzută și sancționată de art. 255 Cod pen, comisă de autor necunoscut/făptuitorul ……………, domiciliat/ă în ………….. la data de …………., iar în baza concluziilor reliefate în urma activităților de urmărire penală, să dispuneți punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia, în vederea atragerii răspunderii penale și patrimoniale. 

De asemenea, solicit obligarea respectivului/ei la plata despăgubirilor civile în suma de ……. lei, cât și la cheltuielile judiciare pe care le voi efectua.

1. Descrierea stării de fapt

În fapt, la data de ………, făptuitorul/oarea ………..,

2. În drept- încadrarea juridică a faptei

Fapta constituie infracțiunea de ….prevăzută de art….

3. Latura civilă

În acord cu dispozițiile art. 20 și urm. Cod proc. pen., înțeleg să mă constitui parte civilă în procesul penal, solicitându-vă deopotrivă tragerea la răspundere civilă delictuală a făptuitorului pentru prejudiciul cauzat ca urmare a comiterii infracțiunii reclamate prin prezenta plângere

4. În probațiune 

În acord cu disp. art. 100 Cod proc.pen., în vederea dovedirii stării de fapt dezvoltate în cele ce preced, solicit încuviințarea următoarelor probe necesare în vederea aflării adevărului:

-… 

-…

Art. 16 din Codul de procedură penală menționează cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale. Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare atunci când:

1. fapta nu există;
2. fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege;
3. nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea;
4. există o cauză justificată;
5. lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului;
6. a intervenit amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului P.F. sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului P.J.;
7. a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii;
8. există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
9. există autoritate de lucru judecat;
10. a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.

Clasare distrugere din culpă

Clasarea este soluția dispusă de procuror în cazul în care pentru infracțiunea reclamantă nu se poate începe sau nu poate continua urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării, precum prevede articolul 315 din Codul de procedură penală, și mai ales atunci când există unul dintre cazurile reglementate de articolul 16 Cod proc. pen., indicate supra.