Testamentul reprezintă modalitatea prin care o persoană își exprimă ultima voință cu privire la modul în care dorește să se împartă bunurile sale după deces. Deși intenția testatorului este să lase dispoziții clare și finale, realitatea juridică demonstrează că testamentul nu este întotdeauna neatacabil.
Nulitatea absolută sau relativă a legatelor (dispozițiilor testamentare) poate interveni în caz de nerespectare a regulilor de formă sau de fond prevăzute de lege pentru validitatea lor.
Astfel, principalele motive pentru care un testament poate fi atacat sunt diverse și pot include: lipsa capacității testatorului la momentul întocmirii testamentului, existența unui viciu de consimțământ (cum ar fi dolul, violența sau eroarea) ori nerespectarea formelor legale prevăzute pentru întocmirea testamentului.
Este important de menționat că nulitatea se apreciază în raport cu elementele și cauzele existente la data întocmirii testamentului și care împiedică nașterea valabilă a acestuia. Acest aspect este principal în evaluarea validității unui testament contestat.
Există testament neatacabil?
În principiu, orice testament poate fi atacat în instanță. Cu toate acestea, există anumite tipuri de testamente care sunt mai dificil de atacat datorită naturii lor sau a modului în care au fost întocmite. De exemplu, un testament autentic, întocmit în fața unui notar public, beneficiază de o prezumție de validitate mai puternică decât un testament olograf (scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului).
Chiar și în cazul testamentelor autentice, însă, există posibilitatea contestării. Diferența constă în faptul că sarcina probei revine celui care contestă testamentul, acesta trebuind să aducă dovezi solide pentru a răsturna prezumția de validitate. Prin urmare, deși nu putem vorbi despre un testament absolut neatacabil, există testamente care sunt mai rezistente în fața unei potențiale contestații.
Un aspect important de menționat este că, potrivit articolului 1.010 din Noul Cod Civil, confirmarea unei liberalități de către moștenitorii universali sau cu titlu universal ai dispunătorului atrage renunțarea la dreptul de a opune viciile de formă sau orice alte motive de nulitate, fără ca prin această renunțare să se prejudicieze drepturile terților. Această confirmare poate interveni doar după data deschiderii moștenirii și poate face un testament practic „neatacabil” din punctul de vedere al moștenitorilor care au confirmat.
În cât timp se poate ataca un testament?
Codul civil stabilește că termenul pentru exercitarea acțiunii în anularea testamentului este de trei ani, începând de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de existența testamentului și de motivele de nulitate. În cazul în care testamentul este ascuns sau persoana interesată nu a avut cunoștință de acesta, termenul începe să curgă de la data la care testamentul a fost descoperit sau a devenit cunoscut.
Cine poate ataca un testament?
Persoanele care pot ataca un testament sunt, în primul rând, cele care au un interes legitim în această acțiune. Acestea pot include:
- moștenitorii legali ai defunctului, în special moștenitorii rezervatari (soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului), care consideră că drepturile lor succesorale au fost încălcate prin testament.
- legatarii (beneficiarii unor bunuri specifice lăsate prin testament) care consideră că drepturile lor au fost afectate de un alt testament sau de o dispoziție testamentară ulterioară.
Termen prescripție anulare testament
Termenul de prescripție pentru anularea unui testament este, în general, de 3 ani, conform prevederilor Codului Civil.
Momentul de la care începe să curgă acest termen de prescripție poate varia. În cazul viciilor de consimțământ (cum ar fi dolul sau violența), termenul de 3 ani începe să curgă de la data la care violența a încetat sau dolul a fost descoperit. Pentru alte cauze de nulitate, termenul începe să curgă de la data la care cel interesat a cunoscut cauza de nulitate.
Este important de menționat că în cazul în care testamentul nu respectă condițiile de formă prevăzute de lege (autentică ori să fie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului), acesta este lovit de nulitate absolută, iar acțiunea în constatarea nulității poate fi introdusă oricând.
Citește mai multe despre cine poate deschide succesiunea.
