Ce înseamnă ordonanța președințială?
Definiția procedurii speciale care poartă numele de ordonanță președințială este oferită de către art. 997 alin. (1) Cod Procedură Civilă care prevede că: „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”
Ordonanța președințială se bucură de o aplicabilitate vastă, reprezentând un remediu eficient și rapid în considerarea caracterului său executoriu, de aceea, în cele ce urmează, vom aminti, cu titlu de exemplu, unele măsuri provizorii ce pot fi dispuse pe calea ordonanței președințiale:
- 1046 Cod Procedură Civilă, prevede că: „(1) Dacă locatarul, nerespectând obligaţiile ce îi revin privind folosirea normală, cu prudenţă şi diligenţă, a imobilului închiriat ori arendat, întrebuinţează imobilul în alt scop decât cel prevăzut în contract, îi modifică structura stabilită prin construcţie, îi produce stricăciuni ori săvârşeşte orice alte abuzuri de folosinţă, el va putea fi obligat, prin ordonanţă preşedinţială, dată cu citarea părţilor, la încetarea acestor abuzuri şi la restabilirea situaţiei anterioare. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pentru soluţionarea cererii privind încetarea oricăror abuzuri săvârşite de proprietarul care prejudiciază folosinţa normală a părţilor sau instalaţiilor aflate în proprietate comună din imobilele cu mai multe etaje sau apartamente ori care tulbură buna convieţuire în acel imobil.
- În conformitate cu 1046 Cod Procedură Civilă: „Prin ordonanţă preşedinţială, dată cu citarea părţilor, locatarul sau, când este cazul, sublocatarul poate fi obligat la efectuarea reparaţiilor necesare ce îi revin potrivit legii, precum şi la restrângerea folosinţei spaţiului închiriat ori chiar la evacuarea din acest spaţiu dacă aceste măsuri se justifică pentru efectuarea reparaţiilor ori lucrărilor prevăzute de lege în sarcina locatorului.”
- Conform 630 Cod Civil: „ (1) Dacă proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât cele normale în relaţiile de vecinătate, instanţa de judecată poate, din considerente de echitate, să îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat, precum şi la restabilirea situaţiei anterioare atunci când acest lucru este posibil. (2) În cazul în care prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea sau utilitatea desfăşurării activităţii prejudiciabile de către proprietar, instanţa va putea încuviinţa desfăşurarea acelei activităţi. Cel prejudiciat va avea însă dreptul la despăgubiri. (3) Dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instanţa poate să încuviinţeze, pe cale de ordonanţă preşedinţială, măsurile necesare pentru prevenirea pagubei.”
Ordonanța președințială condiții
Admisibilitatea ordonanței președințiale depinde de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei urgențe, caracterul provizoriu sau vremelnic al măsurii solicitate de către reclamant și neprejudecarea fondului.
Urgența desemnează situația în care se impune dispunerea unor măsuri provizorii pentru preîntâmpinarea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara sau pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, existența acesteia fiind tranșată de instanța de judecată în baza elementelor de ordin obiectiv ale cauzei.
Mai departe, caracterul provizoriu sau vremelnic al măsurii se verifică din prisma caracterului temporar a acesteia, astfel, prin emiterea unei ordonanțe președințiale, nu se pot dispune măsuri definitive, iar relativ la neprejudecarea fondului, măsurile nu pot să rezolve în fond litigiul dintre părți. Or, conform art. 997 alin. (2) și alin. (5) Cod Procedură Civilă prevede că: „(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.”
Suplimentar, arătăm că, pentru admisibilitatea ordonanței președințiale, trebuie identificată aparența de drept a părții care formulează acest tip de acțiune.
Ordonanța președințială Cod Procedură Civilă
Fiind o procedură specială, care devine incidentă în pricini urgente, soluționarea ordonanței președințiale prezintă următoarele caracteristici:
- procedura de citare a părților se va efectua conform normelor privind citarea în procesele urgente, fiind posibil ca ordonanța să fie dată chiar și fără citarea părților.
- în ca de urgență deosebită, poate fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate în baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților;
- întâmpinarea nu este obligatorie;
- nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat;
- nu se aplică dispozițiile legale privind cercetarea procesului;
- este posibil ca pronunțarea să se amâne doar cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței de către instanță se va realiza în cel mult 48 de ore;
- termenul de apel este 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea acestora.
Mai mult, condițiile cumulative cerute de lege și expuse supra, au ca și consecință incidența unui regim special al hotărârii date, așa cum este reglementat de art. 1002 Cod Procedură Civilă: „(1) Ordonanţa preşedinţială are autoritate de lucru judecat faţă de o altă cerere de ordonanţă preşedinţială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.
(2) Ordonanţa preşedinţială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
(3) Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanţă preşedinţială.”
