Ministerul de Interne atrage atenția asupra unei campanii online care folosește imagini generate cu inteligență artificială și mesaje false pentru a realiza micro‑targetare în rândul publicului din România. Postarea, distribuită pe pagina de Facebook a instituției, semnalează că scopul acestor materiale nu este informarea publicului, ci colectarea de date și influențarea comportamentului utilizatorilor.
Potrivit unui mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook ministeruldeinterne, o fotografie creată cu ajutorul inteligenței artificiale și un text însoțitor prezintă în fals polițiști care ar fi încălcat legea pentru a ajuta o familie nevoiașă. Autorii comunicării oficiale subliniază că povestea este inventată, iar elementele emoționale din spatele ei au un scop nociv pentru cetățenii români.
Conform instituției, astfel de materiale fac parte din strategii de micro‑targetare folosite pentru a afla ce tip de conținut atrage anumite segmente de populație. Această informație poate fi utilizată ulterior pentru a construi mesaje personalizate menite să influențeze opinii sau comportamente. Pe lângă exemplele cu polițiști, postările de acest tip includ și reclame la „medicamente minune”, aplicații care promit câștiguri financiare rapide sau „descoperiri extraordinare” pe care cineva ar vrea să le ascundă.
Instituția avertizează că astfel de campanii urmăresc, printre altele, polarizarea societății, prin transmiterea de mesaje negative la adresa unor categorii profesionale sau sociale (de exemplu medici, polițiști, autorități). Scopul declarat al acestor campanii este de a promova interesele unor actori externi sau terți, în detrimentul interesului public. De asemenea, mesajul oficial menționează riscul ridicat de colectare neautorizată a datelor personale și tentativele de fraudă online care însoțesc astfel de campanii.
Impactul asupra comunității poate fi semnificativ: răspândirea de informații false și imaginilor manipulate erodează încrederea în instituții și între cetățeni, amplifică tensiunile sociale și creează teren fertil pentru escrocherii. În plus, reacțiile emoționale — like‑uri, distribuiri și comentarii — oferă actorilor care creează aceste materiale date valoroase despre preferințele și vulnerabilitățile publicului, facilitând o segmentare mai fină și o influențare mai eficientă în viitor.
În postarea citată, Ministerul precizează: „Poza realizată cu inteligență artificială și mesajul prin care sunt prezentați polițiști care au încălcat legea pentru a ajuta o familie nevoiașă nu au scopul de a vă impresiona sau de a prezenta un caz demn de aplaudat. Scopul este nociv pentru noi, cetățenii români.” Instituția mai atenționează explicit că orice like sau share sprijină indirect actori care atacă cetățenii români și recomandă prudență în distribuirea acestor conținuturi.
Pentru protejarea utilizatorilor, Ministerul de Interne și specialiștii în securitate online recomandă câteva măsuri practice: verificați sursa informației înainte de a distribui, consultați paginile oficiale ale instituțiilor pentru confirmări, nu interacționați cu conținutul suspect (like/share), raportați postările înșelătoare platformelor de social media și nu furnizați date personale în schimbul unor oferte nejustificate. De asemenea, fiți sceptici față de mesaje care promit tratamente miraculoase sau câștiguri financiare rapide.
Come-up‑ul acestor practici a fost remarcat și în alte state, unde tehnici similare — inclusiv generarea de imagini false și micro‑targetarea pe baza comportamentului online — au fost folosite pentru a construi profiluri de audiență și a livra conținut persuasiv. Autoritățile publice și platformele de social media colaborează din ce în ce mai frecvent pentru a identifica și elimina campaniile coordonate de dezinformare, dar responsabilitatea verificării inițiale rămâne și la utilizatorii individuali.
Sursa informațiilor: pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne (https://www.facebook.com/ministeruldeinterne).
