sâmbătă, iunie 22, 2024
Dicționar JuridicCCompetența teritorială exclusivă

Competența teritorială exclusivă

Analizând normele referitoare la competența teritorială a instanțelor de judecată din cuprinsul Codului de procedură civilă, pot fi identificate trei tipuri de competență teritorială: competența de drept comun, competență alternativă și competența exclusivă. În măsura în care se prevede o competență teritorială exclusive, reclamantul va putea introduce cererea de chemare în judecată numai la instanța prevăzută în norma specială. 

În primul rând, art. 117 din Codul de procedură civilă face referire la situația cererilor privitoare la drepturile reale imobiliare care se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul. Dacă imobilul se află în circumscripția mai multor instanțe, cererea de chemare în judecată se va introduce la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă acestea se află într-una dintre aceste circumscripții, iar în sens contrar, la o instanță aleasă dintre cele în circumscripția cărora se află imobilul. Totodată, inclusiv în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, precum și a celor de partaj judiciar al unui imobil, în afară de cazul în care indiviziunea rezultă dintr-o succesiune, întrucât se vor aplica alte reguli, cererile de chemare în judecată se introduc la instanța din circumscripția imobilului. 

În al doilea rând, art. 118 din Codul de procedură civilă, stabilește competența  exclusivă pentru acțiunile referitoare la moștenire, astfel, cererile care privesc validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; cererile în legătură cu moştenirea şi  sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia, dar și cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar (până la ieșirea din indiviziune) se vor depune la instanța de la ultimul domiciliu al defunctului. Dacă este incidentă o situație în care cererile privesc mai multe moșteniri deschise succesiv, acestea sunt de competența exclusivă a instanței de la ultimul domiciliul al oricăruia dintre defuncți. 

Art. 119 din Codul de procedură civilă definește o altă ipoteză de competență exclusivă, în acest sens, cererile în materia dreptului societar introduse anterior momentului radierii societății din registrele publice se vor introduce numai la instanța în circumscripția căreia societatea își are sediul principal. În continuare, o cererile de deschidere a procedurilor de insolvență sau chiar de deschidere a procedurilor de concordat preventiv, vor fi de competența exclusivă a tribunalului în a cărei circumscripție își are sediul debitorul.  

Chiar dacă în litigiile privind protecția consumatorului părțile pot să procedeze la alegerea instanței deoarece discutăm de o competență alternativă, cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator vor fi introduse numai la instanța de la domiciliul consumatorului cu scopul protejării acestuia în fața profesionistului.

Termeni Similari