Curatorul este reprezentantul persoanei care, din diverse motive, nu își poate gestiona singură bunurile sau nu își poate proteja interesele legitime. Curatorul este desemnat de instanța de judecată sau de instanța de tutelă pentru a asista sau reprezenta persoana în nevoie în activitățile care i-ar putea pune în pericol starea financiară sau alte interese.
În ipoteza instituirii curatelei, persoana reprezentată nu își pierde capacitatea de exercițiu (capacitatea legală de a încheia acte juridice).
Conform Codului civil, în afară de cazurile prevăzute de lege, instanța de tutelă poate institui curatela:
- dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator;
- dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare;
- dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general;
- dacă o persoană a dispărut fără a exista informații despre ea și nu a lăsat un mandatar sau un administrator general.
Poate fi numită curator orice persoană fizică care are capacitate de exercițiu deplină, adică orice persoană fizică care, din punct de vedere juridic, are capacitatea de a încheia orice fel de acte juridice. Persoana interesată de instituirea curatelei poate să denumească prin act unilateral sau prin convenție încheiată în formă autentică o persoană care să îndeplinească funcția de curator. În această situație, dacă persoana desemnată are capacitate deplină de exercițiu, aceea va fi numită curator cu prioritate.
În principiu, curatela se instituie numai cu consimțământul celui reprezentat, în afara cazurilor în care acest lucru nu este posibil. Procedura de instituire poate fi declanșată la cererea instanței de tutelă, a persoanei care necesită reprezentare, precum și a soțului, părinților, tutorelui și rudelor acesteia. Numirea propriu-zisă a curatorului o face instanța de tutelă care poate, de asemenea, să dispună și măsura consilierii judiciare sau pe cea a tutelei speciale în măsura în care apreciază că acest lucru este necesar.
Conform Codului civil, curatelei i se aplică fie regulile de la mandat, caz în care instanța de tutelă este cea care stabilește limitele mandatului, fie curatorul poate fi asimilat unui administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor persoanei pusă sub curatelă.
În vederea îndeplinirii și protejării intereselor persoanei, curatorul va încheia în numele și cu acordul acesteia actele juridice care să îi asigure acesteia o situație cât mai favorabilă.
Menționăm faptul că numai în cazul persoanelor care au capacitate deplină de exercițiu este necesar ca acestea să își dea consimțământul pentru încheierea actelor juridice, în cazul celor lipsite de capacitate, decizia de încheiere a actelor fiind exclusiv la latitudinea curatorului.
În ipotezele în care curatorului i se aplică regulile de la mandat, instanța va fi cea care stabilește limitele mandatului, adică ce acte va putea încheia curatorul și în ce condiții. În general, aceste limite se stabilesc ținând cont de capacitatea de exercițiu a persoanei reprezentate și de nevoile acesteia. Curatorul este obligat să respecte aceste limite și să acționeze cu diligența cu care ar acționa în propriile afaceri.
Curatorul este în drept să ceară înlocuirea sa după 3 ani de la numire. Însă, pentru motive temeinice curatorul poate cere înlocuirea sa şi înaintea împlinirii termenului de 3 ani.
Codul Civil reglementează, de asemenea, curatela specială care intervine în cazurile expres prevăzute de lege. Printre acestea, amintim situația în care între tutore și minor există un conflict de interese care însă nu duce la înlocuirea tutorelui, situația în care, din cauza bolii, tutorele nu își poate îndeplini atribuțiile față de minor, precum și în cazurile de deces sau îndepărtare a tutorelui care nu și-a îndeplinit obligațiile.
În aceste ipoteze, fiind vorba de o persoană care nu are capacitatea juridică de a-și administra singură bunurile, până la numirea noului tutore, se va numi un curator special însărcinat cu administrarea bunurilor incapabilului în vederea conservării și îndeplinirii intereselor acestuia.
Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu (numite și incapabile), respectiv cele care au o capacitate restrânsă de exercițiu nu sunt doar minorii, ci și acele persoane cărora instanța le-a limitat aptitudinea legală de a încheia anumite acte juridice considerând că, din cauza anumitor boli de care acestea suferă, au nevoie de un reprezentant (tutore) care să se îngrijească de ele și de bunurile lor până ce vor redobândi capacitatea deplină de exercițiu.
În egală măsură, prin art. 58, Codul de procedură civilă reglementează curatela specială. Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.
Totodată, potrivit aceleiași reglementări, este posibilă instituirea curatelei speciale în favoarea unei persoane juridice, respectiv a unei entități fără personalitate juridică (cum sunt asociațiile sau societățile) care a fost chemată să stea în justiție și nu are reprezentant. În acest caz, instanța care judecă procesul va numi un curator dintre membrii Baroului desemnați în acest sens pentru fiecare instanţă judecătorească.