Taxa de timbru este definită în cuprinsul legislației din domeniu ca fiind o cerință de fond pentru admisibilitatea oricărei cereri de chemare în judecată formulată în fața instanțelor judecătorești, reprezentând plata serviciilor prestate de către instanțe și ocazionate de derularea procesului nou apărut.

Așadar, acțiunile și cererile introduse pe rolul instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru care trebuie achitate înainte de depunerea acestora, iar dovada plății fiind atașată cererii. Totuși, chiar dacă regula este aceea de a achita anticipat, există situații în care instanțele, în procesul regularizării cererilor de chemare în judecată, acordă un termen de 10 zile pentru plata sau completarea taxelor de timbru cu scopul evitării anulării cererilor de chemare în judecată.

OUG 80/2013 – taxă judiciară de timbru

Cadrul general care stabilește ipotezele în care se achită taxa de timbru este reprezentat de Codul de Procedură Civilă, în completarea căruia a fost adoptată legislația specială, și anume Ordonanța de urgență nr. 80 din 2013 (OUG 80/2013).

Taxa judiciară de timbru nu se datorează pentru o acțiune, ci pentru fiecare capăt de cerere în parte, in funcție de natura și valoarea acestuia, chiar dacă sunt cuprinse în aceeași cerere introductivă.

Cine plătește taxa de timbru într-un proces?

În viziunea generală reclamantul este cel în sarcina căruia rămâne achitarea tuturor taxelor ivite de întregul litigiu, dar în realitate, aceasta este datorată de orice parte din proces care introduce o cerere, inclusiv pe cale reconvențională, nefiind cel care a intentat acțiunea inițială.

De asemenea, dacă discutăm despre mai multe persoane care introduc împreună o acțiune având ca obiect un drept sau o obligație comună sau aflată într-o puternică legătură, aceștia sunt nevoiți să achite în solidar cuantumul taxei judiciare de timbru.

Cu toate acestea, normele în vigoare prevăd o serie de situații excepționale în care persoanele cu venituri reduse sau lipsite de venituri sunt scutite de la plata acestei taxe, având posibilitatea de a solicita acordarea unui ajutor public judiciar.

Cât costă taxa de timbru judiciar?

Taxa judiciară de timbru are rareori un cuantum fix, aceasta depinzând, în general de obiectul, natura și valoarea cererii introduse. Spre exemplu, OUG 80/2013 stabilește că cererile se taxează diferențiat în funcție de categoria din care fac parte:

• Cereri al căror obiect este evaluabil în bani;
• Cereri al căror obiect nu este evaluabil în bani;
• Cereri pentru care legea stabileşte un regim distinct de taxare;
• Cereri prin care se exercită căile de atac;
• Cereri în domeniul executării silite;
• Autorităţi sau cereri privilegiate, scutite de plata taxei judiciare de timbru.

De asemenea, OUG 80/2013 prevede că acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești se taxează după cum umrează:

1. până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
2. între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
3. între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
4. între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
5. între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
6. peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

Calcul taxă de timbru

Cum am menționat anterior, taxa judiciară de timbru variază în funcție de mai mulți factori, nefiind un cuantum fix, decât în situațiile expres prevăzute în cuprinsul ordonanței, motiv pentru care, pentru a evita anularea cererii de chemare în judecată, taxa de timbru trebuie calculată cu exactitate.

În acest sens, pentru a veni în ajutorul celor care urmează să demareze un proces, a fost creat calculator taxă timbru. Acest calculator va ajuta persoanele să evite anularea cererilor introduse de către instanțele de judecată pe motivul insuficientei timbrări, calculând cuantumul exact al acțiunilor evaluabile în bani în conformitate cu prevederile art. 3 din OUG 80/2013.

Restituire taxă de timbru

Restituirea taxei de timbru este posibilă, fiind mijlocul prin care partea din proces a achitat  respectiva taxă poate obține restituirea sumei din partea statului. Ipotezele în care se restituie taxa plătită sunt prevăzute de aceeași ordonanță, spre exemplu:

1. când taxa plătită nu era datorată;
2. când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
3. când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
4. când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;
5. când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;
6. când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă;
7. în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române;
8. când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici;
9. în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă;
10. în alte cauze expres prevăzute de lege.

Recuperare taxă de timbru – Cerere restituire taxă de timbru

Cererea de restituire a taxei judiciare de timbru se adresează instanței judecătorești la care a fost introdusă acțiunea și, ulterior soluționării, se va depune la unitatea administrativ teritorială la care a fost achitată în vederea restituirii. Dreptul de a introduce o astfel de cerere poate fi exercitat într-un termen de un an de la data nașterii sale, adică de la ivirea unei situații din cele anterior menționate.

Pe lângă taxele judiciare de timbru stabilite conform art. 3 din OUG 80/2013 aferente cererilor evaluabile în bani, regăsim câteva articole care fac referire la anumite ipoteze în care aceasta are o valoare standard sau un procent fix din cuantumul valorii cererii, spre exemplu:

• Cererile de valoare redusă se taxeză cu 50 lei atunci când valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei şi cu 200 lei atunci când valoarea cererii depăşeşte 2.000 lei.
• Cererile privind ordonanţa de plată se taxează cu 200 lei, indiferent de valoarea obiectului cererii.
• Opoziţia la somaţia europeană de plată formulată conform regulamentelor europene se taxează cu 100 lei.
• Cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept se taxează cu 100 lei.
• Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Dacă discutăm despre o asemenea cerere evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.
• Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.
• Acţiunile şi cererile având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din vătămări ale integrităţii fizice şi/sau psihice se taxează cu 100 lei.
• Cererile pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial se taxează cu 100 lei.
• Cererile în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial se taxează cu 100 lei.
• Cererile care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc şi plata anumitor sume de bani se taxează cu 100 lei.
• Cererile privind acţiunile în grăniţuire se taxează cu 100 lei.
• Cererile pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu se taxează cu 20 lei.
• Cererile de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii se taxează cu 50 lei.
• Cererile privind contestațiile la executarea silită se taxează cu 100 lei dacă obiectul executării nu este evaluabil în bani. În caz contrar, se taxează în funcție de valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă, dar nu poate depăși suma de 1000 lei, indiferent de valoarea contestată.
• Cererile de întoarcere a executării silite se taxează cu 50 lei valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.
• Cererile prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere se taxează cu 20 lei.
• Cererile în legătură cu măsurile asigurătorii, ca regulă, se taxează cu 100 lei.
• Contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei se taxează cu 20 lei.
• Cererile privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora setaxează cu 300 lei.
• Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile prevăzute în Legea dialogului social 62/2011 se taxează cu 200 lei.
• Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop lucrativ, fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora se taxează cu 100 lei.
• Cererile pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora ori pentru restabilirea dreptului atins se taxează cu 100 lei.
• Cererile pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului se taxează cu 100 lei.
• Cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă, desene şi modele industriale se taxează cu 300 lei.
• Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei se taxează cu 200 lei.
• Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect înregistrări în registrul comerţului se taxează cu 100 lei.
• Cererile de divorţ prin acordul soților, întemeiate pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil se taxează cu 200 lei.
• Cererile de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil se taxează cu 100 lei.
• Cererile de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil se taxează cu 50 lei.
• Cererile privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei compensatorii se taxează cu 50 lei.
• Cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, locuinţa familiei se taxează cu 20 lei fiecare cerere.
• Cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ se taxează cu 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.
• Contestaţia împotriva deciziei Colegiului director al Camerei Notarilor Publici sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici prin care au fost soluţionate conflictele de competenţă dintre notarii publici se taxează cu 100 lei.
• Plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial se taxează cu 20 lei.
• Cererile pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti se taxează cu 20 lei.
• Plângerile împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege se taxează cu 20 lei.
• Cererile pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului judecătoresc se taxează cu 20 lei.
• Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.
• Acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei.
• Cererea privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte şi apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.
• Cererile pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, adresate Ministerului Justiţiei, destinate a fi utilizate în străinătate se taxează cu 10 lei pentru fiecare înscris ori copie.
• Cererile pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor, adresate Ministerului Justiţiei, se taxează cu 300 lei.
• Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:

1. a) taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, dar nu mai puţin de 20 lei;
2. b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 lei.

• Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei, în general.
• Contestaţia în anulare se taxează cu 100 lei, iar cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.

Pe lângă acestea, următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:

• cererile de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea se taxează cu 100 lei;
• cererile de strămutare în materie civilă se taxează cu 100 lei;
• cererile de repunere în termen se taxează cu 20 lei;
• cererile de perimare se taxează cu 20 lei;
• cererile de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile potrivit art. 190 din Codul de procedură civilă se taxează cu 20 lei;
• cererile de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă se taxează cu 20 lei;
• cererile pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor se taxează cu 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată;
• cererile pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute se taxează cu 50 lei;
• cererile pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de către instanţă se taxează cu 0,20 lei/pagină;
• cererile pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie se taxează cu 1 leu/pagină;
• cererile pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora se taxează cu 1 leu/pagină;
• cererile pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

Calculator taxa timbru partaj

Un alt articol relevant din OUG 80/2013 este articolul 5, care stabilește modul de taxare al cererilor în materia partajului judiciar și reglementează următoarele:

• stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
• stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
• creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
• cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
• cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
• cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.