Devino membru al comunității noastre

Mulți oameni ne urmăresc deja. Alătură-te lor pentru a fi informat și a nu rata nicio actualizare zilnică.
0,00 lei

Nu ai niciun produs în coș.

Devino membru al comunității noastre

Mulți oameni ne urmăresc deja. Alătură-te lor pentru a fi informat și a nu rata nicio actualizare zilnică.

Mandat de arestare

Ce înseamnă mandat de arestare?

În sistemul juridic românesc, un mandat de arestare reprezintă un instrument procedural care se folosește în cursul procesului penal, manifestându-se sub două forme distincte: mandat de arestare preventivă și mandat european de arestare. 

Mandatul de arestare preventivă, reglementat de Codul de procedură penală, este utilizat în cadrul procedurilor penale interne și reprezintă un act procedural emis de către judecător în vederea privării de libertate a unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni. 

Pe de altă parte, mandatul european de arestare este reglementat de Legea 303/2004 care transpune în legislația națională prevederile Uniunii Europene în materie de cooperare judiciară internațională în materie penală. Acest din urmă instrument juridic facilitează procedura de predare a persoanelor căutate între statele membre ale Uniunii Europene, înlocuind sistemul clasic de extrădare cu o procedură judiciară simplificată și accelerată.

Mandat de arestare preventivă

Mandatul de arestare preventivă reprezintă un act procedural emis în cadrul procesului penal, în baza unei încheierii prin care s-a dispus măsura arestării preventive a unui inculpat. Mandatul de arestare preventivă are ca scop asigurarea prezenței inculpatului în fața organelor judiciare și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Emiterea unui mandat de arestare preventivă este atribuția judecătorului de drepturi și libertăți de la prima instanță sau, după caz, de la instanța ierarhic superioară, conform art. 230 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Conținutul unui mandat de arestare preventivă este strict reglementat de lege. Art. 230 alin. (3) din Codul de procedură penală enumeră elementele obligatorii ale mandatului, după cum urmează: 

  • instanţa din care face parte judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus luarea măsurii arestării preventive;
  • data emiterii mandatului;
  • numele, prenumele şi calitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi care a emis mandatul;
  • datele de identitate ale inculpatului;
  • durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menţionarea datei la care încetează;
  • arătarea faptei de care este acuzat inculpatul, cu indicarea datei şi locului comiterii acesteia, încadrarea juridică, infracţiunea şi pedeapsa prevăzută de lege;
  • temeiurile concrete care au determinat arestarea preventivă;
  • ordinul de a fi arestat inculpatul;
  • indicarea locului unde va fi deţinut inculpatul arestat preventiv;
  • semnătura judecătorului de drepturi şi libertăţi;
  • semnătura inculpatului prezent. În cazul în care acesta refuză să semneze, se va face menţiune corespunzătoare în mandat.

Un aspect important în executarea mandatului de arestare preventivă este posibilitatea organului de poliție de a pătrunde în domiciliul sau reședința oricărei persoane fizice sau în sediul oricărei persoane juridice, fără învoirea acestora, dacă există indicii temeinice că persoana căutată se află acolo, posibilitate reglementată de art. 231 alin. (5) C. proc. pen.

În cât timp se emite mandatul de arestare?

Conform art. 230 alin. (1) din Codul de procedură penală, „În baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau, după caz, de la instanţa ierarhic superioară emite de îndată mandatul de arestare preventivă.” 

Din interpretarea textului legal citat înțelegem că legislația penală nu prevede un termen fix pentru emiterea mandatului de arestare preventivă, însă acesta trebuie emis în cel mai scurt timp de la pronunțarea încheierii prin care se dispune arestarea preventivă a inculpatului.

Mandat de arestare în lipsă

În situația în care inculpatul este prezent la emiterea mandatului de arestare preventivă, art. 230 alin. (4) prevede că judecătorul are obligația de a-i înmâna un exemplar al acestuia.  

Legea reglementează și situația în care mandatul de arestare preventivă este emis în lipsa inculpatului. În acest caz, conform art. 231 alin. (1) Cod de proc. pen., „două exemplare originale ale mandatului emis se înaintează organului de poliţie de la domiciliul sau reşedinţa inculpatului în vederea executării.” Organul de poliție are atribuția de a proceda la arestarea persoanei și de a o conduce în fața judecătorului în termen de 24 de ore.

În cazul în care persoana menționată în mandatul de arestare preventivă nu este găsită, organul de poliție are obligația de a întocmi un proces-verbal și de a înștiința judecătorul care a dispus măsura, precum și organele competente pentru darea în urmărire și în consemn la punctele de trecere a frontierei, conform art. 232 din Codul de procedură penală.

Mandat de arestare european

Un mandat european de arestare este un mecanism folosit în contextul cooperării judiciare între statele membre ale Uniunii Europene. Acesta este definit de art. 84 alin. 1 din Legea 302/2004 ca fiind „o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei alte măsuri privative de libertate”.

Procedura de emitere a mandatului european de arestare este inițiată de autoritățile judiciare competente din statul emitent. În România, instanțele judecătorești sunt desemnate ca autorități judiciare emitente. Mandatul poate fi emis pentru infracțiuni pedepsite cu închisoarea de cel puțin un an sau, în cazul executării unei pedepse, pentru condamnări de cel puțin patru luni.

Executarea mandatului european de arestare se bazează pe principiul recunoașterii reciproce între statele membre. Procedura de executare implică mai multe etape, începând cu primirea mandatului de către autoritățile competente ale statului de executare. În România, curțile de apel sunt desemnate ca autorități judiciare de executare.

Esențial în cadrul procedurii este respectarea drepturilor persoanei solicitate. Aceasta are dreptul la informare cu privire la conținutul mandatului european de arestare, asistență juridică și interpretare.

Citește mai multe despre arest preventiv.

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante.
Advertisement

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare !

243,271FaniÎmi place
9,109CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

Cadrul juridic al comercializării produselor recondiționate și drepturile consumatorilor în România

În ultimii ani, piața produselor second-hand și recondiționate a...

Se poate pune sechestru pe un bun comun?

În practica judiciară, dar și în aplicarea coerentă a...

Ce este depresiunea economică?

Depresiunea economică reprezintă o etapă de deteriorare profundă, susținută...

Cine poate solicita pensia neîncasată din luna decesului pensionarului?

În cadrul sistemului public de pensii reglementat prin Legea...

Când trebuie să anunți că ești însărcinată la locul de muncă?

Te-ai întrebat când anume trebuie să îți anunți angajatorul...

Ce este PIB-ul și cum se calculează?

Produsul Intern Brut, prescurtat PIB, reprezintă principalul indicator macroeconomic...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa și

Fals și uz de fals

Fals și uz de fals - Cod Penal Infracțiunile de fals sunt prevăzute în Codul Penal partea specială la titlul VI, sub aceeași denumire.  Prin urmare, putem deduce că valoarea juridică protejată este tocmai încrederea...

Renunțarea la aplicarea pedepsei

Renunțarea la aplicarea pedepsei – Cod penal Renunțarea la aplicarea pedepsei este reglementată de art. 80 C.penal și constă în dreptul instanței de judecată de a renunța definitiv la stabilirea și aplicarea unei pedepse. Cu...

Ce poți conduce fără permis?

În contextul legislativ actual, există anumite categorii de vehicule care pot fi conduse fără a necesita un permis de conducere. Această situație este reglementată în principal prin Ordonanța de Urgență nr. 195 din 12...