Consiliul Superior al Magistraturii a reacţionat la publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept 2026, apreciind că documentul oferă un reper pentru „readucerea dezbaterii despre justiţie la fapte şi la proporţiile reale ale problemelor”. Comunicatul CSM transmite apelul la renunţarea la „stigmatizarea colectivă a magistraţilor” utilizată în campanii electorale şi la discutarea reformelor pe baze factual verificate.
Potrivit Consiliului, Raportul UE nu confirmă reprezentările care au dominat o parte a discursului politic şi mediatic din ultimul an, prin care situaţii individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate ca trăsături ale întregului sistem judiciar. Evaluarea Comisiei Europene nu susţine concluzia unei deteriorări sistemice a funcţionării justiţiei şi nu atribuie cadruului legislativ adoptat în 2022 efectele negative invocate public.
CSM reaminteşte şi face trimitere la Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secţiei pentru judecători, care a constatat că extinderea asupra întregului sistem a unor acuzaţii individuale neconfirmate nu este susţinută de evaluările internaţionale din ultimii patru ani. Raportul Comisiei Europene, arată Consiliul, recunoaşte că legile justiţiei din 2022 au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, iar recomandările formulate vizează evaluarea aplicării acelor norme, „în consultare cu actorii relevanţi”, pentru a spori eficienţa şi guvernanţa sistemului.
Un punct important al observaţiilor vizează procesul de adoptare a modificărilor din 2022: Comisia constată că reforma a fost iniţiată fără participarea tuturor părţilor interesate (stakeholders). CSM subliniază că nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nici Parchetul de pe lângă Înalta Curte nu au fost invitate în grupul de lucru nelegal constituit, iar selecţia ONG‑urilor şi a asociaţiilor profesionale participante s‑a făcut fără criterii şi explicaţii publice. Consiliul afirmă că „reformarea unui sistem de o asemenea importanţă se realizează împreună cu magistratura, nu împotriva ei”.
CSM a respins, de asemenea, anumite informaţii din Raport pe care le consideră neconforme cu realitatea. Exemplul menţionat se referă la comunicarea hotărârilor disciplinare: după modificările legislative din 2022, hotărârile în materie disciplinară se redactează la momentul pronunţării şi se comunică imediat magistratului vizat, astfel încât nu există întârzieri ce ar afecta dreptul la cale de atac. Hotărârile definitive anonimizate sunt publicate în aplicaţia EMAP şi sunt accesibile tuturor judecătorilor şi procurorilor din sistem.
În acelaşi timp, Consiliul relevă că Raportul formulează şi recomandări punctuale care necesită tratament serios: consolidarea garanţiilor privind independenţa procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării şi funcţionării poliţiei judiciare şi creşterea eficienţei investigării infracţiunilor comise în interiorul sistemului judiciar, inclusiv fapte de corupţie. Comisia nu a constatat regres în aceste domenii faţă de rapoartele anterioare, iar CSM anunţă că va analiza cu deschidere recomandările şi va participa cu bună‑credinţă, în limitele competenţelor constituţionale, la punerea lor în aplicare.
Impactul asupra comunităţii este subliniat în avertismentul Consiliului privind utilizarea retoricii stigmatizante: politizarea atacurilor la adresa magistraţilor pentru obţinerea unui avantaj electoral erodează încrederea publică în instituţiile statului şi slab prezintă puterea statului chemată să asigure echilibrul social şi respectarea legii. Consiliul insistă că criticile întemeiate, anchetele jurnalistice şi dezbaterea publică rămân esenţiale într‑o societate democratică, dar trebuie clar diferenţiate faptele verificate de generalizări şi răspunderea individuală de culpabilizarea întregii profesii.
CSM solicită tuturor participanţilor la dezbaterea publică să abandoneze retorica de natură electorală şi să promoveze dialogul instituţional. Corectarea punctuală a deficienţelor, unde acestea există, este necesară, însă transformarea lor într‑un verdit colectiv împotriva justiţiei nu serveşte nici adevărului, nici statului de drept şi, în ultimă instanţă, nici cetăţeanului.
Sursa: Comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii, preluat de pe pagina de Facebook csm1909.ro.
