Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis, vineri, 17 septembrie 2026, o cerere de apărare a independenţei profesionale formulată de trei judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea vizează protejarea independenţei magistraţilor în contextul sesizării formulate de Guvernul României cu privire la obiectul unei cauze pendinte la instanţa supremă.
Decizia a fost anunţată în cadrul şedinţei Secţiei pentru judecători şi are ca scop confirmarea garanţiilor de independenţă pentru judecătorii învestiţi cu soluţionarea cauzei aflate în faza recursului: doamna judecător Violeta Chiriac, doamna judecător Mădălina Elena Vladu Crevon şi domnul judecător Emilian Meiu.
Secţia pentru judecători a explicat, în motivarea admiterii cererii, că obiectul dosarului trimis spre soluţionare de către cei trei magistraţi a fost invocat de Guvernul României ca temei pentru sesizarea Curţii Constituţionale privind un posibil conflict juridic de natură constituţională. Conform documentului publicat de Serviciul de Informare Publică al CSM, „argumentele aduse de executiv în susţinerea sesizării instanţei constituţionale şi cele prezentate ca argumente în cauza pendinte fiind similare”.
În analiza sa, Secţia a constatat că această suprapunere a argumentelor şi intervenţia executivului generează „o imixţiune fără precedent în actul de justiţie al unei instanţe, în cauză chiar instanţa supremă”, ceea ce creează asupra judecătorilor „o presiune publică incompatibilă cu garanţiile de independenţă ale justiţiei”. Potrivit CSM, situaţia poate conduce la percepţia că soluţia nu ar trebui pronunţată în acord cu legea, ci în funcţie de interesele unei părţi, în acest caz Guvernul României.
Consiliul reiterează astfel principiul conform căruia judecătorii trebuie să decidă „liberi de orice influenţe, presiuni ori imixţiuni, în acord cu dispoziţiile legale aplicabile în cauza dedusă soluţionării”. Admiterea cererii de apărare a independenţei are rolul de a reafirma cadrul de garanţii constituţionale şi statutul imparţial al magistraţilor, precum şi de a proteja procesul decizional într-un dosar aflat în fază de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Impactul deciziei poate fi unul semnificativ asupra încrederii publice în actul de justiţie şi asupra modului în care sunt percepute intervenţiile instituţiilor publice în procese sensibile. Prin admiterea cererii, Secţia pentru judecători a transmis un semnal instituţional privind necesitatea separării clare între rolurile actorilor din stat atunci când sunt implicate chestiuni juridice aflate în analiză sau în calea de atac a instanţelor. Măsura vizează atât protecţia directă a celor trei magistraţi, cât şi prevenirea unor situaţii similare care ar putea afecta independenţa sistemului judiciar.
Reprezentanţii Secţiei pentru judecători nu au comunicat alte măsuri disciplinare sau procedurale suplimentare în urma admiterii cererii; nici Guvernul nu a făcut, până la ora publicării, o declaraţie oficială privind această decizie a CSM. Cauza aflată pe rolul Înaltei Curţi rămâne în continuare în faza recursului, iar evoluţiile viitoare ar putea include clarificări ale raporturilor instituţionale între puterea executivă şi instanţele judecătoreşti, precum şi posibile intervenţii ale Curţii Constituţionale, în funcţie de parcursul sesizării formulate de Guvern.
Sursa: informare de presă publicată de Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal al CSM; comunicarea originală este disponibilă pe pagina oficială de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii: csm1909.ro.
