Parchetul de pe lângă Înalta Curte a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 16 inculpați, cetățeni ai Federației Ruse, acuzați că au obținut acte de identitate românești pe baza unor certificate de cetățenie falsificate. Potrivit rechizitoriului finalizat recent, cei în cauză ar fi folosit în mod repetat certificate de cetățenie false pentru a obține înscrieri în Registrul Național de Evidență a Persoanelor și documente de identitate.
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a încheiat cercetările și a trimis rechizitoriul către Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, instanța competentă să judece cauza în fond. Ancheta vizează săvârșirea infracțiunilor de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.
Din documentele dosarului rezultă că, pe baza unor certificate de cetățenie falsificate, inculpații au obținut transcrierea unor acte de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RENP), atribuirea de coduri numerice personale (CNP) românești și eliberarea de certificate de naștere românești. Ulterior, aceștia ar fi obținut cărți de identitate și pașapoarte simple electronice, folosindu-se de documentele obținute în mod fraudulos.
Conform comunicatului oficial al PÎCCJ, rechizitoriul a fost transmis instanței spre soluționare, iar anterior trimiterii în judecată au fost încheiate și șase acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu aceeași încadrare juridică și aceeași tipologie a faptelor. Procurorii subliniază că această etapă reprezintă finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, iar măsurile luate până la această fază nu afectează principiul prezumției de nevinovăție.
Gestul de obținere a documentelor pe baza unor înscrisuri false atrage atenția asupra vulnerabilităților procedurilor de verificare a actelor emise în vederea acordării cetățeniei sau a înscrierii în registrele civile. Pe plan administrativ, astfel de cazuri generează un efort de verificare suplimentar pentru autoritățile competente și pot solicita revizuiri ale procedurilor interne la nivelul evidenței persoanelor. Din punct de vedere al securității publice, există riscul folosirii unor documente false pentru construcția unor identități oficiale, ceea ce impune atenție sporită din partea instituțiilor responsabile.
Deși rechizitoriul oferă detalii asupra modului în care au fost obținute documentele de identitate, autoritățile nu au făcut publice alte date despre persoanele vizate sau despre eventuale filiere implicate în producerea înscrisurilor false. Procedura judiciară care urmează în fața Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc va stabili vinovățiile și eventualele pedepse, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
Potrivit comunicatului PÎCCJ, inițierea urmăririi penale și trimiterea rechizitoriului la instanță marchează încheierea etapei cercetării penale; următorul pas este judecarea pe fond a cauzei. Persoanele inculpate beneficiază, conform legii, de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
Sursa informațiilor: comunicatul integral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicat pe site-ul ministerului public (https://www.mpublic.ro/…/c-2026-10-12-10-16-48) și pagina de Facebook a PÎCCJ (piccj.oficial).
