Delegarea presupune prestarea de către salariat a unor sarcini de serviciu în afara locului în care prestează în mod obişnuit aceste activităţi, ele păstrându-şi caracterul profesional.
Delegarea este dispusă în mod unilateral de către angajator pe o perioadă de maxim 60 de zile în decursul a 12 luni. Conform prevederilor art. 43 din Codul muncii “Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara locului său de muncă.”
La fel ca și detaşarea, delegarea reprezintă unul din cazurile de modificare unilaterală a contractului individual sau colectiv de muncă de către angajator. Fiind o modificare unilaterală, consimţământul salariatul nu este necesar pentru dispunerea acestei măsuri. Doar în cazuri excepţionale şi pentru motive foarte bine întemeiate, salariatul poate refuza delegarea sa într-un alt loc.
Delegarea nu presupune schimbarea locului de muncă, salariatul ocupând în continuare acelaşi post şi rămânând în subordinea aceluiaşi angajator. Aşadar, delegarea reprezintă doar o schimbare temporară a locului (a oraşului sau chiar a ţării) în care salariatul îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea corespunzătoare atribuţiilor de serviciu prevăzute în contractul de muncă.
Conform Codului Muncii, delegarea se poate dispune pe o perioadă de maxim 60 de zile calendaristice în decursul a 12 luni. Deşi delegarea iniţială a salariatului se poate dispune fără consimţământul acestuia, pentru prelungirea perioadei de delegare, acordul său este necesar.
Astfel, în măsura în care salariatul îşi dă acordul, durata delegării se poate prelungi pe perioade succesive a câte cel mult 60 de zile calendaristice. Raportat la prevederile legale în vigoare, refuzul salariatului de a prelungi perioada delegării peste cele 60 de zile calendaristice nu va putea constitui motiv de concediere.
După cum legea nu prevede un număr maxim de astfel de prelungiri posibile, perioada delegării se poate, teoretic, prelungi atât timp cât salariatul este de acord cu această măsură, oricât de întinsă ar ajunge să fie perioada totală de timp a delegării. Chiar în cazul în care salariatul ar fi delegat pe o perioadă mai lungă de timp, delegarea îşi va menţine caracterul temporar.
Tocmai de aceea, delegarea trebuie prelungită succesiv, nefiind posibilă o delegare pe termen nedefinit şi nici stabilirea unei perioade iniţiale care să depăşească durata stabilită de lege.
Fiind vorba de exercitarea atribuţiilor de serviciu, salariatul va avea dreptul la plata integrală a cheltuielilor ocazionate de transport şi cazare pe perioada delegării. De asemenea, salariatul va beneficia şi de o indemnizaţie de delegare al cărei cuantum sau mod de calcul se stabileşte prin contractul colectiv de muncă sau prin lege, după caz.
În măsura în care angajatorul nu îşi respectă obligaţiile, salariatul va putea apela la instanţa de judecată pentru a-şi recupera cheltuielile, precum şi pentru a-l obliga pe angajator la plata indemnizaţiei de delegare.
Articole utile: