Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a doi cetățeni ruși, cercetați pentru folosirea de înscrisuri false în relația cu autoritățile române. Potrivit rechizitoriului finalizat în 2024, cei doi au prezentat certificate de cetățenie pretins emise în 2023 de Ambasada României la Bratislava, documente care s-au dovedit a fi falsificate.
Conform comunicatului instituției, pe baza acelor certificate false inculpații au obținut ulterior mai multe documente de identitate românești, fapt pentru care au fost puși sub acuzare pentru infracțiunea de uz de fals. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria Sectorului 6 București.
Detaliile reținute în rechizitoriu arată că, pe parcursul anului 2024, ambii cetățeni ruși au folosit în fața autorităților române certificate de cetățenie ce păreau a fi emise în 2023 de către Ambasada României la Bratislava. Investigațiile efectuate de Secția de urmărire penală a PÎCCJ au stabilit însă că respectivele înscrisuri erau false, iar în baza lor au fost obținute ulterior mai multe acte de identitate românești.
Rechizitoriul întocmit de procurorul de caz a fost transmis Judecătoriei Sectorului 6 București, instanță competentă să judece cauza în fond. Trimiterea în judecată marchează încheierea fazei de urmărire penală, ceea ce înseamnă că dosarul urmează să fie analizat și soluționat în cadrul procesului judiciar. Parchetul subliniază că transmiterea rechizitoriului nu înlătură prezumția de nevinovăție a celor învinuiți.
Autoritățile nu au comunicat, până la acest moment, detalii suplimentare despre identitatea celor trimiși în judecată sau despre numărul exact și natura documentelor de identitate obținute. De asemenea, nu au fost făcute publice informații privind eventuale persoane sau instituții implicate în emiterea sau utilizarea acelor înscrisuri false. Ancheta penală, așa cum este consemnată în rechizitoriu, a vizat clarificarea lanțului documental și stabilirea responsabilităților penale.
Impactul unui astfel de caz asupra administrației publice și asupra cetățenilor poate fi semnificativ: folosirea de documente false pentru obținerea de acte de identitate subminează încrederea în procedurile de verificare și poate facilita accesul la drepturi sau servicii în mod fraudulos. În practică, asemenea cazuri pot determina autoritățile să intensifice controalele de verificare a autenticității documentelor provenite de la instituții diplomatice sau să revizuiască procedurile de eliberare și validare a actelor de stare civilă și identitate.
Potrivit parchetului, „această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie.” Următoarea etapă este judecarea în fond la instanța competentă, unde se vor dezbate probele administrate în faza de urmărire penală şi se va decide asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpaților.
Informațiile prezentate în acest material se bazează pe comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Comunicatul integral este disponibil pe pagina oficială a instituției: https://www.mpublic.ro/…/c-2026-09-25-12-15-25. De asemenea, sursa anunțului public este pagina de Facebook a PÎCCJ: piccj.oficial. Vom reveni cu informații suplimentare după demararea fazei de judecată sau la comunicarea unor date noi de către instituții.
