Președinta Curții Constituționale, prof. univ. dr. Elena‑Simina Tănăsescu, a declarat pe 15 aprilie 2026, în cadrul unui interviu transmis la TVR INFO, că interpretarea actelor normative de către Curte nu echivalează cu adoptarea de noi norme juridice și că instituția nu deține competențe de legiferare.
Declarațiile au fost făcute în contextul unor discuții publice privind rolul Curții în clarificarea Constituției și în urma hotărârii din decembrie 2024 privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Președinta a subliniat că rolul Curții este jurisdicțional, nu legislativ.
În primul rând, Simina Tănăsescu a explicat funcția esențială a Curții Constituționale în procesul juridic: interpretarea normelor. „Ca orice instanță judecătorească, ca orice jurisdicție, primul lucru pe care îl face atunci când judecă un dosar, interpretează. Interpretează în primul rând norma de referință – Constituția – la care trebuie să raporteze în permanență și interpretează și actul pe care îl verifică, legile în cazul Curții Constituționale. Interpretarea aceasta ține de însăși funcția jurisdicțională.” Ea a adăugat că această activitate de interpretare nu trebuie confundată cu stabilirea de reguli noi: „Deci, interpretarea nu se confundă cu adoptarea de noi norme. Curtea n-are cum să stabilească ea noi reguli, reguli noi de comportament în societate. (…) Curtea n-are instrumente de legiferare. Și nici nu își depășește competențele.”
Pe marginea ideii unei revizuiri a Constituției, președinta Curții a apreciat că Legea fundamentală a dovedit o anumită viabilitate și a avertizat asupra riscului de a modifica garanții esențiale. „Ca instituție care nu face altceva decât să o păzească în permanență, n-aș avansa cu gândirea până acolo. (…) Numai că ori de câte ori analizăm puțin mai detaliat cam ce s-ar dori să fie revizuit în Constituție, constatăm că, de fapt, ce se dorește să fie schimbat sunt acele aspecte care sunt garanții care asigură parcursul democratic, care poate uneori jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite.” Potrivit sa, modificarea acelor limite ar putea afecta, nu întări, parcursul democratic.
Despre hotărârea din decembrie 2024 prin care Curtea a anulat alegerile pentru funcția de Președinte al României, președinta a explicat temeiurile deciziei și etapele procedurale: „Hotărârea noastră e publicată în Monitorul Oficial. Într-o primă fază, Curtea Constituțională a validat primul tur al alegerilor… Anularea întregului proces electoral… s-a produs într-o zi de vineri.” Ea a enumerat motivele care au stat la baza hotărârii: încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor privind finanțarea campaniei electorale. Președinta a mai precizat că hotărârea a fost supusă unor verificări juridice riguroase, inclusiv de către Comisia de la Veneția și Comisia Europeană.
Tănăsescu a mai subliniat dificultatea deciziei, legând-o de gestionarea unor documente desecretizate: „Împreună cu o țară întreagă, și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate și am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente… N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim… însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă, calmă în sensul redactării unor argumente.”
Referitor la vulnerabilitățile democrației în 2026, președinta a indicat problemele interne și particular modul de organizare a alegerilor ca principale riscuri: „Cred că toate democrațiile sunt vulnerabile… dar, pe de altă parte, cred că vulnerabilitățile democrațiilor provin mai ales din interior.” Ea a atras atenția asupra pericolelor generate de digitalizare excesivă și de riscul influențării nefirești a voturilor, exemplificând cu discuțiile privind organizarea alegerilor în statul vecin, Bulgaria, și invocând forme ale războiului hibrid care pot amenința procesele democratice.
Impactul acestor afirmații asupra comunității este direct: deciziile Curții privesc garantarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, inclusiv dreptul la vot, și au efect asupra încrederii în procesul electoral. Clarificările oferite de președinta Curții subliniază limitele instituției în fața schimbărilor legislative și pun în discuție necesitatea consolidării mecanismelor de protejare a procesului electoral.
Surse și pași următori: Informațiile sunt preluate din interviul acordat de prof. univ. dr. Elena‑Simina Tănăsescu emis la TVR INFO pe 15 aprilie 2026 și din comunicările oficiale ale Curții Constituționale, publicate pe pagina de Facebook a instituției: CurteaConstitutionalaRomania. Hotărârea referitoare la anularea alegerilor este publicată în Monitorul Oficial; dezbaterile privind eventuale revizuiri constituționale și măsuri privind organizarea alegerilor vor rămâne subiect de atenție publică și parlamentară în perioada următoare.
