Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un apel adresat prim-ministrului, exprimând îngrijorare față de conținutul scrisorii pe care acesta a înaintat-o președintei Curții Constituționale la data de 6 februarie 2026. Instituția susține că avertizarea privind posibila pierdere a unor fonduri europene, legată de o eventuală soluție de neconstituționalitate în cazul proiectului de lege privind pensiile magistraților, constituie o formă de ingerință incompatibilă cu separația puterilor în stat.
Într-un comunicat publicat pe pagina oficială de Facebook a instanței, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție reclamă că avertizarea explicită privind consecințele financiare externe ale unei decizii constituționale ar putea fi interpretată ca presiune asupra autorității jurisdicționale. Mesajul solicită prim-ministrului să reafirme public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și să evite orice demers ce poate fi perceput ca ingerință.
Potrivit textului publicat, argumentul că o constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este „din punct de vedere juridic, inexact”. Comunicatul susține că condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior și că „legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”.
În text se subliniază caracterul exclusiv al rolului Curții Constituționale: „Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.”
Înalta Curte atrage atenția că invocarea articolului 148 din Constituție nu poate justifica presiuni, directe sau indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Comunicatul afirmă că „independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora” și avertizează asupra riscului ca orice tentativă de influențare a unei instanțe constituționale „să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.”
Apelul îndeamnă la un dialog instituțional care să nu ia forma presiunii și solicită Guvernului să evite condiționarea respectării Constituției de considerente financiare. De asemenea, comunicatul conține o invitație explicită către prim-ministru: „Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale.”
Impactul declarației vizează în primul rând relația între Puterile Statului și percepția publică asupra neutralității actului de justiție. Instituția atrage atenția că astfel de semnale pot submina încrederea cetățenilor în corectitudinea deciziilor judiciare și în funcționarea democratică a instituțiilor, cu efecte politice şi sociale ce pot depăşi cadrul strict al litigiilor constituționale.
Documentul publicat de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are caracter oficial și constituie poziția instanței față de gesturile recente ale Executivului. Ca pași următori, comunicatul solicită o reafirmare publică a respectului pentru independența sistemului judiciar din partea Guvernului și atenționează asupra necesității menținerii dialogului instituțional în limitele stabilite de Constituție.
Sursa: pagina de Facebook a Înaltei Curți de Casație și Justiție, InaltaCurteDeCasatieSiJustitie.
