Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene a confirmat, la 23 decembrie 2025, raționamentul juridic al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în privința cadrului european referitor la prescripția răspunderii penale. Documentul reconfirmă premisa aplicării loiale a dreptului Uniunii și subliniază necesitatea respectării principiilor legalității și securității juridice în fața oricărei reactivări a răspunderii penale prescrise.
Concluziile Avocatului general se referă direct la o cauză de interes major pentru opinia publică, în care s-a discutat dacă dreptul Uniunii impune redeschiderea unor procese penale considerate prescrise în temeiul dreptului național. Analiza juridică validă poziția ÎCCJ, menționând limitele impuse de principiile constituționale și convenționale.
Avocatul general reține că dreptul Uniunii nu impune reactivarea răspunderii penale în cauzele în care termenul de prescripție s-a împlinit potrivit dreptului național, chiar dacă hotărârea nu era definitivă la data pronunțării unei decizii anterioare (Lin I). De asemenea, s-a subliniat că Hotărârea Lin I nu poate constitui un temei suficient de precis și previzibil pentru a înlătura standardele naționale de protecție aferente principiului lex mitior și pentru a readuce în discuție prescripția deja intervenită.
Analiza Avocatului general reia câteva dintre argumentele cheie ale ÎCCJ, dintre care menționăm:
- dreptul Uniunii nu obligă la redeschiderea sau „reactivarea” proceselor penale prescrise în absența unui temei clar și previzibil;
- respectarea principiului legalității incriminării și pedepsei (art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a UE și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) prevalează în lipsa unei norme europene clare de imprescriptibilitate;
- autoritatea de lucru judecat și securitatea juridică constituie limite legitime ale aplicării supremației dreptului Uniunii;
- aplicarea globală a legii penale mai favorabile și interdicția creării unei lex tertia reflectă opțiuni constituționale ce nu pot fi eliminate prin interpretări extinse și imprevizibile ale obligațiilor europene.
Practic, concluziile Avocatului general arată că valorile fundamentale ale statului de drept — previzibilitatea normelor penale, interdicția retroactivității punitive și securitatea juridică — constituie limite legitime în raport cu cerințele supremației dreptului Uniunii. În lipsa unei reglementări europene armonizate sau a unui temei clar de imprescriptibilitate, dreptul UE nu poate fi interpretat ca impunând redeschiderea procedurilor penale încheiate prin prescripție conform dreptului intern.
Înalta Curte subliniază totodată că încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripției nu afectează dreptul statului de a recupera prejudiciul. Instanța are în continuare competența de a dispune măsuri civile sau de confiscare și de a iniția proceduri de recuperare a pagubelor produse. Astfel, protecția interesului public în recuperarea prejudiciului rămâne operativă chiar și atunci când urmărirea penală încetează din motive de prescripție.
Impactul asupra comunității este dublu: pe de o parte, concluziile întăresc securitatea juridică a persoanelor față de posibile reactivări retroactive ale răspunderii penale; pe de altă parte, confirmă că mecanismele de recuperare a prejudiciilor rămân funcționale, protejând interesele financiare ale statului și ale victimelor. Pentru practicieni și pentru cetățeni, această poziție promite o abordare jurisprudențială coerentă și predictibilă în raport cu exigențele europene și convenționale.
ÎCCJ a luat act de aceste concluzii și urmărește pronunțarea deciziei definitive a Curții de Justiție a Uniunii Europene, preconizată pentru începutul anului 2026, pentru a evalua impactul acesteia asupra jurisprudenței naționale. Până la hotărârea CJUE, poziția Avocatului general servește ca un reper important în discuțiile juridice privind limitele aplicării dreptului Uniunii în materie penală.
Sursa informării: Biroul de Informare și Relații Publice al Înaltei Curți de Casație și Justiție, comunicat din 23 decembrie 2025. Concluziile Avocatului general pot fi consultate integral la Curia: curia.europa.eu (document Avocatului general). Informațiile originale au fost publicate și pe pagina de Facebook a Înaltei Curți de Casație și Justiție: InaltaCurteDeCasatieSiJustitie.
