Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a pronunţat la 22 septembrie 2025 o decizie prin care clarifică elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000. Decizia, adoptată în dosarul nr. 463/1/2025, răspunde la întrebarea dacă pentru a exista infracţiunea este necesară utilizarea informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei sau dacă acestea sunt prezumate de lege.
Completul a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău şi a stabilit că, pentru întrunirea elementului material al laturii obiective constând în efectuarea de operaţiuni economice ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, este necesar ca persoana să fi folosit informaţii obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale.
Înalta Curte reţine expres în textul deciziei: „În cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, pentru întrunirea elementului material al laturii obiective ce constă în efectuarea de operaţiuni economice, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, este necesar să fie îndeplinită condiţia utilizării de informaţii obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării acesteia.” Această condiţie suplimentară transformă, în opinia completului, o simplă abatere disciplinară într-o faptă cu valenţe penale doar atunci când intervine folosirea informaţiilor de serviciu.
Magistraţii explică aplicarea principiului ultima ratio, subliniind că legiuitorul a urmărit un regim sancţionator gradat şi proporţional: răspunderea penală intervine doar în ultimă instanţă, când gravitatea faptei este sporită de utilizarea informaţiilor deţinute în virtutea funcţiei. În lipsa unei astfel de utilizări, fapta rămâne în sfera răspunderii disciplinare sau a altor forme de răspundere juridică.
Decizia are efect obligatoriu de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Astfel, interpretarea stabilită de Complet va trebui aplicată de instanţele inferioare şi de autorităţile de urmărire penală după apariţia hotărârii în Monitorul Oficial.
Impactul practic al soluţiei este semnificativ pentru instrumentarea şi soluţionarea cauzelor în care se presupune comiterea infracţiunii asimilate corupţiei reglementate de Legea nr. 78/2000. Procurorii vor trebui să probeze, acolo unde formulează acuzaţii pe baza art. 12 alin. (1) lit. a), nu doar existenţa incompatibilităţii şi efectuarea de operaţiuni economice, ci şi faptul că respectivele operaţiuni s-au realizat prin folosirea informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei. În absenţa unei astfel de probe, cauza poate fi direcţionată către sancţiuni disciplinare sau alte forme de răspundere.
În cuprinsul deciziei se arată, de asemenea, că prezumţia de avantaj legal nu substituie condiţia folosirii informaţiilor: elementul special prevăzut în teza finală a art. 12 alin. (1) lit. a) rămâne esenţial pentru tipicitatea infracţiunii. Practic, instanţa supremă delimitează, astfel, graniţele dintre competenţa penală şi sfera sancţionării nepenale pentru încălcările incompatibilităţilor.
Considerentele integrale ale deciziei vor fi publicate pe pagina oficială a ICCJ şi în Monitorul Oficial, Partea I. Până la această publicare, textul motivării extinse nu este disponibil integral în spaţiul public, urmând a fi consultat de către practicieni şi părţile interesate imediat după apariţie.
Sursa: comunicat publicat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe pagina de Facebook InaltaCurteDeCasatieSiJustitie. Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, conform art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pentru consultarea textului complet al hotărârii şi a motivării, se recomandă verificarea paginii ICCJ şi a Monitorului Oficial după data publicării.
