În acest articol dorim să prezentăm anumite aspecte importante și de interes despre schimbarea încadrării juridice, dar și despre extinderea urmăririi penale, procedee întâlnite în cadrul proceselor penale.
Este important de înțeles, înainte de a începe prezentarea procedurii de schimbare a încadrării juridice, ce înseamnă mai exact noțiunea de încadrare juridică.
Deși nu există o definiție legală a încadrării juridice, în practica judiciară s-a arătat că încadrarea juridică a faptei înseamnă stabilirea textului de lege care prevede și sancționează o infracțiune. În alte cuvinte, încadrarea juridică reprezintă concordanța dintre faptă și normele ce o definesc.
Schimbarea încadrării juridice în Codul de procedură penală
Schimbare a încadrării juridice este reglementat în mai multe articole ale Codului de procedură penală, care își găsesc aplicare în funcție de stadiul în care se află acțiunea penală.
În etapa urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice este reglementată în art. 311 din Codul de procedură penală. Legiuitorul a ales să ne prezinte schimbarea încadrării juridice alături de extinderea urmăririi penale. Deși regulile de aplicare sunt aceleași, aceste două instituții, respectiv schimbarea încadrării juridice și extinderea urmăririi penale, sunt diferite.
Schimbarea încadrării juridice este posibilă și în faza de judecată în primă instanță, respectiv și în apel. Aceasta reprezintă procedeul prin care încadrarea juridică inițială, împreună cu normele aferente acesteia, este schimbată cu una nouă. Această schimbare este posibilă în mai multe moduri:
- trecerea de la o infracțiune la alta – de exemplu de la infracțiunea de loviri și alte violențe la vătămare corporală;
- trecerea de la o formă a infracțiunii la alta – de exemplu de la formă simplă la formă calificată sau de la forma tentativei la forma consumată.
Schimbarea încadrării juridice în cursul urmăririi penale
Cadrul juridic în care ne aflăm este cel al art. 311 din Codul de procedură penală, care reglementează procedeul schimbării încadrării juridice în prima fază a unui proces penal, numită faza urmăririi penale. Această etapă aparține organelor de urmărire penală, care au datoria de a strânge probe suficiente pentru aflarea adevărului obiectiv și pentru pedepsirea oricărei persoane ce a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Primul alineat al acestui articol prezintă motivele schimbării încadrării juridice, după cum urmează: „organul de urmărire penală constată fapte noi, date cu privire la participarea unor alte persoane sau împrejurări care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei”. Prin urmare, atunci când reiese din date noi, cunoscute după începerea urmăririi penale, că vechea încadrare juridică nu mai are temei, de exemplu fapta în mod obiectiv se încadrează pe un alt articol al Codului penal, organul de urmărire penală competent va dispune schimbarea încadrării juridice.
Procurorul, sesizat de organele de cercetare penală sau chiar din oficiu, poate să dispună schimbarea încadrării juridice prin ordonanță motivată.
Decizia Curții Constituționale nr. 90/2017, care a constatat neconstituționalitatea parțială a art. 311 din Codul de procedură penală, a stabilit că organul de urmărire penală este obligat să îl informeze pe suspect sau inculpat despre o eventuală schimbare de încadrare juridică. Astfel sunt respectate dispozițiile art. 6 privind dreptul la apărare din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cât și dreptul suspectului sau inculpatului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) al Constituției.
Extinderea urmăririi penale de către procuror
Extinderea urmăririi penale este posibilă doar în faza de urmărire penală, fiind dispusă de către procuror, la sesizarea organelor de cercetare penală sau din oficiu, aspect reglementat în art. 311 alin. (5) Cod procedură penală:
”Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acţiunii penale cu privire la aspectele noi.”
În măsura în care, din cercetările efectuate în cursul urmăririi penale, reies și alte fapte prevăzute de legea penală comise de către suspect sau inculpat, procurorul va putea extinde urmărirea penală, pentru a cerceta și celelalte fapte astfel descoperite.
Schimbarea încadrării juridice în faza judecății
Schimbarea încadrării juridice în faza judecății în primă instanță este reglementată de prevederile art. 386 Cod procedură penală. Dacă în faza de urmărire penală, erau competente mai multe organe judiciare, respectiv procurorul și organele de cercetare penală, în faza judecății, instanța are competență exclusivă de a dispune schimbarea încadrării juridice.
În măsura în care, din probele administrate în faza judecății, reiese necesitatea încadrării acuzației inculpatului sub un alt text de lege, instanța este obligată să pună în discuție schimbarea încadrării juridice. În vederea protejării drepturilor inculpatului, acestuia îi este permisă lăsarea cauzei mai la urmă sau chiar amânarea judecății, pentru a-și putea pregăti apărarea.
Totodată, trebuie avute în vedere și prevederile art. 371 ale Codului de procedură penală care menționează că “Judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței”. Astfel, obiectul schimbării încadrării juridice nu ar putea viza natura acuzației sau faptele comise de autor. Aceasta deoarece, aflându-ne într-o fază a procesului penal în care există deja un act de sesizare al instanței, nu mai este posibilă o schimbare de perspectivă a acuzării în legătură fapta supusă judecății.
În cazul în care instanța a dispus schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune pentru care este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aceasta va fi chemată de către instanță pentru a fi întrebată dacă dorește să formuleze o astfel de plângere. În cazul în care persoana vătămată nu formulează o astfel de plângere, instanța dispune încetarea procesului penal.
Schimbarea încadrării juridice în apel
Schimbarea încadrării juridice în apel respectă aceleași reguli precum schimbarea încadrării juridice în faza de judecată în primă instanță, aspect ce reiese din cuprinsul alin. 11 al art. 420 din Codul de procedură penală. Astfel, corelând acest aliniat cu art. 386 Cod procedură penală, deducem regulile generale ale schimbării încadrării juridice în faza procesuală a apelului.
