Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, prin Decizia nr. 242, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă în dosarul nr. 3489/109/2023 și a stabilit o interpretare definitorie asupra acordării majorărilor salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017. Decizia clarifică, în contextul unei hotărâri prealabile, că majorarea prevăzută de art. 8 din capitolul I lit. B al anexei nr. I poate fi acordată și pentru perioada anterioară obținerii avizului favorabil al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Hotărârea a fost pronunțată de instanța supremă în exercitarea atribuțiilor de a răspunde unei sesizări prealabile transmise de o curte de apel, fiind menționat și caracterul obligatoriu al soluției, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Miza practică a deciziei ține de posibilitatea acordării retroactive a majorărilor salariale pentru personalul plătit din fonduri publice, chiar și înainte de emiterea avizului ministerial.
În esență, Înalta Curte a interpretat art. 13 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 cu modificările ulterioare și a concluzionat că nu există un impediment legal care să împiedice acordarea majorării salariale pentru perioade anterioare obținerii avizului favorabil al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Acest lucru înseamnă că angajații din sectorul public pot solicita plata diferențelor salariale retrospectiv, în baza criteriilor și condițiilor prevăzute de lege și de anexele menționate.
Decizia nr. 242 are efect obligatoriu asupra instanțelor inferioare, conform mențiunii explicite referitoare la art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, astfel încât soluția adoptată de Înalta Curte trebuie urmată în cauzele similare aflate pe rolul celorlalte instanțe. Aceasta conferă claritate uniformă în interpretarea dispozițiilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și reduce riscul unor decizii contradictorii la nivelul instanțelor judecătorești.
Din perspectiva administrațiilor publice și a bugetelor locale, decizia poate genera obligații de plată retroactivă, cu impact financiar pentru instituțiile obligate să acorde diferențele salariale. Ministerele și autoritățile publice vor trebui să analizeze situațiile concrete, să verifice compatibilitatea acordărilor efective cu prevederile legale și să stabilească, acolo unde este cazul, proceduri de regularizare a plăților. Pentru angajați, soluția Înaltei Curți oferă un instrument juridic pentru a revendica drepturi salariale neachitate pe motive procedurale legate de avizul ministerial.
Hotărârea adoptată se înscrie într-o serie de interpretări judiciare care vizează aplicarea anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, act normativ esențial pentru salarizarea în sectorul public. Prin clarificarea posibilității acordării retroactive a majorărilor prevăzute la art. 8 din capitolul I lit. B al anexei nr. I, instanța supremă contribuie la stabilirea unui tratament unitar al situațiilor similare și la protejarea drepturilor salariaților din sistemul public.
Sursa informației: comunicat publicat pe pagina de Facebook a Înaltei Curți de Casație și Justiție (https://www.facebook.com/InaltaCurteDeCasatieSiJustitie). Decizia este exprimată în cadrul procedurii de pronunțare a unei hotărâri prealabile, fiind identificată ca Decizia nr. 242 și având caracter obligatoriu pentru instanțele inferioare, în conformitate cu art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Următorii pași practici includ evaluarea aplicabilității soluției la nivelul instituțiilor publice și eventualele demersuri ale salariaților sau angajatorilor pentru regularizarea situațiilor concrete.
