Președinta Curții Constituționale, prof. univ. dr. Elena-Simina TĂNĂSESCU, a participat luni, 2 martie 2026, în format on-line, la evenimentul „Drept, Demnitate și Feminitate: un dialog despre egalitate”, organizat de Baroul Iași. În intervenția sa, magistrata a subliniat că prevederea constituțională referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați reflectă angajamentul statului român pentru o societate în care accesul la funcții se face pe baza meritului.
Evenimentul a avut loc în mediul virtual și a reunit profesioniști din domeniul juridic care au discutat despre locul femeilor în profesia de drept și despre implicațiile juridice și sociale ale textelor constituționale care consacră egalitatea de drepturi. Președinta Curții a evidențiat atât parcursul istoric, cât și consecințele practice ale normelor constituționale pentru ocuparea demnităților și funcțiilor publice.
În discursul său, prof. univ. dr. Elena-Simina TĂNĂSESCU a afirmat că drumul femeilor în domeniul dreptului „nu a fost un privilegiu acordat, ci un drept câștigat prin perseverență, educație și curaj”. Ea a mai subliniat calități atribuite practicienilor de sex feminin, precizând că „capacitatea lor de a comunica, de a construi consens, de a gestiona tensiuni și de a orienta echipe reprezintă nu o alternativă la formele tradiționale de conducere, ci o evoluție necesară a acestora”.
Magistrata a pus accent și pe importanța revizuirii Constituției din 2003, prin care legiuitorul constituant a introdus, la articolul 16 alineatul (3), o garanție explicită: statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Conform președintei Curții, această prevedere „nu este decorativă – ea reflectă angajamentul constituțional al statului român față de o societate în care accesul la funcții se face pe baza meritului”.
Contextul juridic menționat de oficială are implicații practice: consacrarea expresă a egalității de șanse în Legea fundamentală oferă un reper normativ pentru adoptarea și interpretarea legilor secundare, pentru practici administrative și, eventual, pentru decizii jurisdicționale care privesc discriminarea sau accesul inegal la funcții publice. Astfel, obligația statului de a asigura egalitatea de șanse poate influența măsuri de politici publice, proceduri de selecție și criterii de numire în instituțiile publice.
Discuția de la Baroul Iași a pus în relief și dimensiunea socială a prevederii constituționale: recunoașterea egalității între sexe la nivel constituțional contribuie la consolidarea încrederii societății în instituțiile publice și în meritocrație. Președinta Curții a arătat că abilitatea de a conduce „fără a diviza și de a decide fără a exclude” constituie „expresia unei forțe moderne și responsabile”, apreciere care contextualizează aportul femeilor în managementul public și în funcții de decizie.
Impactul acestor norme asupra comunității locale și naționale depinde, în continuare, de implementarea concretă a principiilor constituționale. Practicienii dreptului, autoritățile publice și societatea civilă au un rol în traducerea garanțiilor teoretice în reguli și practici care să asigure acces real, nediscriminatoriu, la demnități și funcții publice.
Informațiile prezentate în articol se bazează pe comunicarea publică a Curții Constituționale a României. Pentru detalii suplimentare, sursa originală este pagina de Facebook a instituției: CurteaConstitutionalaRomania.
Următorii pași vizați de dezbateri precum cea organizată de Baroul Iași pot include analizarea modalităților practice de aplicare a prevederii constituționale, propuneri legislative sau bune practici instituționale menite să asigure accesul egal la funcțiile publice, precum și continuarea dialogului între magistrați, avocați, factori decizionali și reprezentanți ai societății civile.
