Situație fără precedent la instanțele judecătorești din România: numărul de dosare pe rol a atins un nivel record în 2024, potrivit datelor evaluate conform metodologiei CEPEJ, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea și calitatea actului de justiție. Datele comunicate de Consiliul Superior al Magistraturii arată creșteri importante față de 2023 și raporturi mult peste media europeană.
Conform evaluării, în 2024 instanțele din România înregistrau 769.823 cauze aflate în curs de soluționare (primă instanță, materie civil/comercial), comparativ cu o medie europeană de 358.277. Cauzele nou-intrate în România au totalizat 1.602.689 dosare, de patru ori mai multe decât media europeană de 418.544.
Diferențele rămân pronunțate și la raportarea pe locuitor: coeficientul cauzelor aflate pe rol în România în 2024 a fost 4,04 la 100 de locuitori, față de media europeană de 1,75. În plus, rata dosarelor nou-intrate pe 100 de locuitori a urcat la 8,42 în România, comparativ cu 2,20 la nivel european.
Creșterea față de anul precedent este semnificativă: în 2023 România raporta 563.035 cauze în curs și un coeficient de 2,95 la 100 de locuitori, în timp ce media europeană din 2023 era de 1,56 la 100 de locuitori. Evoluția pe decada 2014–2024 plasează România pe primul loc în Europa în privința creșterii dosarelor nou-intrate, de la 6,85 la 8,42 cauze la 100 de locuitori.
Din perspectiva volumului total agregat (dosare nou-intrate plus dosare în curs), România a înregistrat în 2024 un total de 2.372.512 dosare. Clasamentul țărilor pentru dosare noi la 100 de locuitori în 2024 arată, după România (8,42): Belgia (5,79), Spania (4,13) și Republica Cehă (3,18), în timp ce majoritatea statelor raportante înregistrează valori între 0,70 și 2,79.
În pofida acestor cifre alarmante privind volumul de activitate, indicatorii de performanță ai instanțelor române rămân peste media europeană. Rata de soluționare în prima instanță a fost în 2024 de 99,2% în România, comparativ cu 97,8% la nivel european. Durata medie de soluționare în România s-a situat la 180 de zile, sub media europeană de 307 zile.
Autorii comunicatului subliniază însă că aceste rezultate pozitive au fost obținute printr-un efort uman suplimentar considerabil: volumul de activitate de patru ori mai mare a fost absorbit, potrivit CSM, „exclusiv prin cvadruplarea efortului uman”, în condițiile unui deficit constant de până la 15% din efectivul necesar de judecători. Această realitate ridică probleme de sustenabilitate pe termen lung și pune presiune asupra calității și condițiilor de muncă din sistem.
Impactul asupra publicului și al accesului la justiție este multiplu: timpii de așteptare, volumul de muncă al magistraților și potențialul pentru apariția erorilor sau a întârzierilor în soluționare. De asemenea, preluarea unui număr nelimitat de cauze, indiferent de resursele disponibile, este prezentată în comunicat ca nefiind o soluție viabilă pe termen lung.
Contextul evaluării este metoda CEPEJ, utilizată pentru compararea indicatorilor la nivel european, iar datele oferite de CSM reflectă situația la finalul anului 2024. Comunicatul oficial reamintește necesitatea alinierii volumului de activitate la resursele umane și organizaționale ale instanțelor, subliniind faptul că menținerea indicatorilor favorabili depinde de măsuri structurale.
Sursa: comunicat publicat pe pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii (csm1909.ro): https://www.facebook.com/csm1909.ro. Comunicatul integral este disponibil prin linkul menționat în postarea oficială.
