Devino membru al comunității noastre

Mulți oameni ne urmăresc deja. Alătură-te lor pentru a fi informat și a nu rata nicio actualizare zilnică.
0,00 lei

Nu ai niciun produs în coș.

Devino membru al comunității noastre

Mulți oameni ne urmăresc deja. Alătură-te lor pentru a fi informat și a nu rata nicio actualizare zilnică.

Curtea Constituțională a respins obiecția privind OUG 73/2018

Curtea Constituţională a României a respins în unanimitate obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2018, care completează art.1 din OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, sunt constituționale. Decizia, pronunțată într-o hotărâre a Curții, stabilește că modificările legale analizate nu contravin criticilor aduse raportat la dispozițiile constituționale invocate.

Curtea a decis că reglementarea distinctă a posibilității decontării, în condițiile legii, a unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna și cazarea făcute în scopul exercitării mandatelor de către administratori și directori (sistem unitar), respectiv de către membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului (sistem dualist), nu are natura unor beneficii sau avantaje în sensul art.39 alin.(2) și (4) din OUG nr.109/2011 și este compatibilă cu prevederile constituționale invocate de critică.

În motivarea soluției, Curtea a analizat atât criticile de neconstituționalitate extrinseci, cât și pe cele intrinseci. Pe plan extrinsec, reclamanții au invocat existența unor deosebiri între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și o eventuală încălcare a principiului bicameralismului. Curtea a reținut însă că introducerea unor categorii suplimentare de cheltuieli de reprezentare, transport, diurnă și cazare nu a deturnat scopul inițial al legii, ci este legată direct de exercitarea mandatelor. Aceste decontări sunt considerate cheltuieli prevăzute de lege și intră în sfera informațiilor publice prevăzute la art.51 lit.l) din OUG nr.109/2011. Prin urmare, modificările operate în procedura parlamentară se încadrează în marja de legiferare a Camerei decizionale și nu încalcă principiul bicameralismului.

Referitor la criticile intrinseci, Curtea a subliniat că reglementarea distinctă a acestor cheltuieli nu implică automat caracterul nelimitat al lor sau scăparea de sub controlul autorităților competente. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va continua să controleze și să autorizeze cheltuielile care se încadrează în totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat, apreciind oportunitatea, natura juridică și limitele/plafoanele acestor cheltuieli. De asemenea, instanța constituțională a reținut că nu intră în competența sa stabilirea concretă a beneficiilor ce pot fi incluse în contractul de mandat sau a criteriilor detaliate privind decontarea unor cheltuieli, aceasta fiind o opțiune legislativă a legiuitorului în exercitarea prerogativelor sale constituționale (art.61 alin.(1) din Constituție).

Curtea a apreciat că prevederile legii criticate nu contravin normelor constituționale indicate în obiecție, respectiv art.1 alin.(5) (principiul legalității), art.61 alin.(2) (rolul Parlamentului), art.75 (sesizarea Camerelor), art.135 alin.(2) lit.b) (obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară) și art.147 alin.(4) (efectele deciziilor Curții Constituționale). Decizia instanței este definitivă și general obligatorie.

Impactul practic al hotărârii este relevant pentru guvernanța întreprinderilor publice: administratorii, directorii și membrii structurilor de conducere pot beneficia de decontări pentru cheltuielile efectuate în interesul exercitării mandatelor, fără ca acestea să fie automat considerate beneficii în sensul reglementării anterioare, dar sub rezerva controlului și autorizării exercitate de Agenție. Astfel, se menține un cadru de supraveghere publică, iar decizia clarifică marginea de apreciere a legiuitorului în stabilirea drepturilor aferente mandatului.

Conform anunțului Curții Constituționale, argumentele reținute în motivarea soluției vor fi incluse în cuprinsul deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Documentul remis mass-media este unul neoficial și nu angajează răspunderea Curții. Sursa informațiilor: pagina de Facebook a Curții Constituționale a României (CurteaConstitutionalaRomania).

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante.
Advertisement

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare !

241,602FaniÎmi place
8,552CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

Ministerul Afuselor Interne: mulțumiri adresate participanților la eveniment

Lead: Ministerul Afacerilor Interne a transmis, recent pe pagina...

PICCJ solicită implicarea ordonatorilor de credite în dezbaterile privind salarizarea

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și...

CSM: Proiectul de salarizare pune în pericol funcționarea justiției

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publică, la...

Ministerul Afacerilor Interne a publicat un mesaj matinal pe Facebook

Ministerul Afacerilor Interne a transmis, în această dimineață, un...

Cauzele cresc cu 11%: sistemul judiciar sub presiune

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avertizează că volumul cauzelor...

Avertisment MAI: Nu trimiteți bani și nu dați click pe linkuri suspecte

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat un avertisment public...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa și

PICCJ solicită implicarea ordonatorilor de credite în dezbaterile privind salarizarea

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a solicitat public, printr-un comunicat transmis în data de 26 mai 2026, ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să fie invitați şi...

CSM: Proiectul de salarizare pune în pericol funcționarea justiției

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publică, la 25 mai 2026, poziția sa față de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, avertizând că prevederile propuse pot submina definitiv funcționarea...

Cauzele cresc cu 11%: sistemul judiciar sub presiune

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avertizează că volumul cauzelor aflate pe rolul instanțelor a crescut cu 11% față de anul trecut, în aceeași perioadă, iar concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate de...