Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publică, la 25 mai 2026, poziția sa față de Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, avertizând că prevederile propuse pot submina definitiv funcționarea justiției în România. Declarația a fost publicată pe pagina oficială a Consiliului și vine ca reacție la efectele salariale și instituționale pe care le-ar avea proiectul asupra magistraților.
Potrivit CSM, proiectul conține soluții normative care diminuează semnificativ veniturile magistraților, afectează poziția constituțională a puterii judecătorești și destabilizează resursa umană din sistemul judiciar. Instituția solicită reexaminarea imediată a propunerii legislative și avertizează că va folosi toate instrumentele legale pentru a proteja independența justiției.
În primul rând, CSM apreciază că prevederile proiectului de lege „vor submina definitiv funcţionarea justiţiei”. Consiliul arată că prin mecanismele propuse se pune în discuție poziția constituțională a puterii judecătorești, nu doar independența financiară a acesteia. În esență, instituția critică faptul că proiectul pare să se întemeieze pe o apreciere a executivului privind legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești definitive referitoare la drepturile salariale ale magistraților, o abordare care, în opinia CSM, încalcă forța obligatorie a hotărârilor judecătorești și echilibrul constituțional între puteri.
CSM mai semnalează că proiectul introduce noțiuni ambiguue și soluții care pot fi catalogate drept „absurde” din perspectiva drepturilor salariale. Un element central al criticii este instituirea unui drept suplimentar denumit „diferența salarială tranzitorie”, despre care nu se precizează natura exactă, nici dacă va fi luată în calcul la calcularea drepturilor de pensie. Această ambiguitate, avertizează Consiliul, poate genera o diminuare mascată a pensiilor de serviciu și lipsă de predictibilitate pentru magistrați.
De asemenea, CSM atrage atenția asupra unor efecte concrete, contraintuitive, produse de mecanismele propuse: promovarea la o instanță sau parchet de nivel superior sau avansarea pe trepte de vechime ar putea conduce la scăderi drastice ale drepturilor salariale. Consiliul consideră inacceptabilă afectarea drepturilor deja câștigate ca urmare a promovărilor sau a dobândirii pragurilor de vechime, conform legislației în vigoare la momentul obținerii acestora. Totodată, proiectul ar crea inechități între magistratul aflat la început de carieră și cel care și-a început activitatea doar cu un an înainte, situație catalogată drept „absolut de neacceptat”.
Un alt punct major al criticii privește articolul 7 din proiect, care instituie un mecanism compensatoriu tranzitoriu pe o perioadă de cinci ani. CSM apreciază că acest mecanism este afectat de vicii de constituționalitate, ceea ce pune sub semnul întrebării legalitatea întregii intervenții legislative în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Impactul asupra resursei umane din sistemul judiciar este, potrivit Consiliului, profund și negativ: adoptarea legii în forma propusă ar putea genera plecări masive din rândul magistraților, agrava deficitul existent de judecători și procurori și reduce atractivitatea profesiei pentru noile generații de juriști. CSM subliniază că aceste efecte sunt cu atât mai grave cu cât statutul profesional al magistraților a fost alterat în mod repetat în ultimii ani, iar volumul de activitate rămâne ridicat din cauza lipsei de personal.
Consiliul Superior al Magistraturii transmite ferm celorlalte puteri ale statului că prevederile nu pot fi adoptate în forma propusă fără a afecta iremediabil justiția ca putere în stat și ca serviciu public pentru cetățeni. „Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziția întregului corp profesional al magistraților, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziția constituțională de garant al independenței justiției pentru a salvaguarda autoritatea puterii judecătorești”, precizează instituția în comunicat.
CSM anunță totodată că se va coordona permanent cu sistemul judiciar pentru adoptarea măsurilor viitoare și cere autorităților responsabile reanalizarea proiectului pentru a elimina prevederile care pun în pericol funcționarea și independența justiției. Reacția vine după publicarea proiectului de lege la 25 mai 2026 și are rolul de a informa publicul și factorii decidenți asupra riscurilor instituționale și sociale generate de propunerea legislativă.
Sursa: comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii, publicat pe pagina oficială de Facebook a CSM: csm1909.ro (Facebook).
