vineri, iulie 12, 2024

Actul de donație se poate ataca?

Donația, definită în art. 985 din Codul Civil, reprezintă un contract prin care o parte, denumită donator, transferă în mod irevocabil și cu intenție de gratificare un bun către o altă parte, numită donatar. 

Deși acest act juridic este, în principiu, irevocabil, există anumite circumstanțe în care poate face obiectul unor contestații legale. 

În acest articol vom analiza situațiile în care un act de donație poate fi atacat, precum și posibilitățile de revocare și anulare a acestuia, făcând referire la prevederile specifice din Codul Civil român.

documente

Contract de donație – se poate ataca?

Un contract de donație, chiar dacă a fost încheiat în mod valid, poate fi atacat în diverse situații. Una dintre cele mai frecvente cauze este vicierea consimțământului. Codul Civil prevede că acordul părților trebuie să fie liber și neviciat. 

Articolele 1207-1213 tratează eroarea, care apare atunci când una dintre părți are o percepție greșită a realității în momentul încheierii contractului. Pentru a putea conduce la anularea donației, eroarea trebuie să fie atât esențială, cât și scuzabilă. 

Dolul, reglementat de art. 1214-1215, reprezintă inducerea în eroare prin mijloace viclene. În cazul specific al donațiilor, dolul poate fi invocat chiar și atunci când manoperele dolosive provin de la o terță parte. 

Violența, reglementată la art. 1216-1220, se referă la constrângerea fizică sau morală exercitată asupra donatorului. Pentru a fi considerată un motiv valid de anulare al donației, violența trebuie să fie de o asemenea natură încât să producă o teamă considerabilă și justificată, în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat.

Un alt motiv important pentru care un act de donație poate fi atacat este incapacitatea donatorului. Articolul 987 din Codul Civil stipulează că orice persoană poate face și primi liberalități, cu condiția respectării regulilor privind capacitatea. Fiind un act juridic de dispoziție, este necesar ca dispunătorul să aibă capacitate deplină de exercițiu, adică să fi împlinit 18 ani și să nu fie sub incidența unei măsuri speciale de ocrotire, cum ar fi tutela specială sau consilierea judiciară. Donațiile făcute de persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă sunt lovite de nulitate relativă.

Nerespectarea formei autentice constituie un alt motiv pentru care un contract de donație poate fi atacat. Art. 1011, alineatul (1) din Codul Civil prevede că donația trebuie încheiată prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute. Există totuși o excepție pentru bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 lei, care pot face obiectul unui dar manual, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Darul manual se încheie valabil prin simpla înțelegere a părților, însoțită de predarea bunului.

Încălcarea rezervei succesorale reprezintă un alt motiv pentru care o donație poate fi atacată. Moștenitorii rezervatari au dreptul să conteste donațiile care le afectează rezerva succesorală prin intermediul acțiunii în reducțiune, prevăzută în articolele 1091-1097 din Codul Civil. Scopul acestei acțiuni este de a restabili echilibrul succesoral așa cum este prevăzut de lege.

În cele din urmă, simulația poate constitui un motiv de atac al donației. Atunci când donația ascunde, de fapt, un alt tip de contract, cum ar fi o vânzare deghizată, părțile interesate pot ataca actul invocând simulația, conform articolelor 1289-1294 din Codul Civil.

Revocare donației

Revocarea donației este posibilă în anumite circumstanțe specifice. Articolul 1020 din Codul Civil prevede că donația poate fi revocată pentru ingratitudine și pentru neexecutarea nejustificată a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Conform articolului 1023, revocarea donației pentru ingratitudine este permisă în trei situații specifice. Prima situație se referă la atentarea la viața donatorului sau a unei persoane apropiate acestuia. A doua situație implică comiterea de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator. A treia situație se referă la refuzul nejustificat al donatarului de a asigura alimente donatorului ajuns în nevoie. Este important de menționat că acțiunea în revocare pentru ingratitudine trebuie introdusă în termen de un an de la data la care donatorul a luat cunoștință de cauza de revocare, conform articolului 1024.

În ceea ce privește neexecutarea sarcinilor, articolul 1027 din Codul Civil stipulează că, în cazul în care donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot solicita fie executarea sarcinii, fie revocarea donației. Dreptul la acțiunea prin care se cere executarea sarcinii sau revocarea donației se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată. Articolul 1029 precizează că, atunci când donația este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor, bunul revine în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui.

O prevedere specială se aplică donațiilor între soți. Articolul 1031 din Codul Civil stipulează că toate donațiile între soți sunt revocabile, dar numai pe durata căsătoriei, oferind astfel o protecție suplimentară în contextul relațiilor matrimoniale.

Anulare donație

Anularea unei donații poate fi solicitată în diverse situații. Una dintre aceste situații este vicierea consimțământului, caz în care se aplică prevederile menționate anterior (articolele 1206-1224 din Codul Civil). În acest caz, accentul se pune pe demonstrarea existenței viciului la momentul încheierii contractului.

Incapacitatea constituie un alt motiv pentru care o donație poate fi anulată. Conform articolului 987 din Codul Civil, donațiile făcute de persoane incapabile sunt lovite de nulitate relativă. Această nulitate poate fi invocată fie de reprezentantul legal al incapabilului, fie de acesta însuși după ce dobândește sau redobândește capacitatea.

În cazul donațiilor simulate, părțile implicate sau terții interesați au dreptul de a solicita anularea actului aparent și constatarea actului secret, aplicându-se regulile specifice simulației.

În general, termenul de prescripție pentru acțiunea în anulare este de 3 ani, cu mențiunea că acest termen începe să curgă în mod diferit în funcție de cauza de nulitate invocată.

În concluzie, deși donația este concepută ca un act juridic irevocabil, legislația românească oferă multiple căi de atac. Aceste prevederi legale au rolul de a asigura un echilibru între interesele donatorului, ale donatarului și ale potențialilor moștenitori, garantând totodată respectarea principiilor fundamentale ale dreptului civil.

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Te-ar putea interesa

Despre autor

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante. Alăturați-vă lui Barry pentru o călătorie educativă prin lumea legislativă, unde fiecare problemă juridică își găsește soluția!

Urmărește-ne și pe Facebook!

Fii mereu la curent! Urmărește-ne pentru noutăți exclusive și conținut inspirațional. Dă-ne un 'Like' acum!

Articole Populare