joi, iulie 18, 2024
29.6 C
București

Devino un membru al comunității noastre

O mulțime de oameni ne urmăresc deja. Alătură-te și tu lor pentru a fi informat și a nu rata noutățile zilnice.

Cât moștenește copilul după moartea unui părinte?

Succesiunea reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață. În cazul decesului unui părinte, copiii acestuia se numără printre principalii moștenitori legali. 

Prezentul articol analizează situația juridică a copiilor în calitate de moștenitori, în contextul legislației românești actuale.

Bani

Cadrul legal aplicabil

Succesiunea este reglementată în principal de Cartea a IV-a din Codul Civil (Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare). Dispozițiile relevante pentru situația copiilor ca moștenitori se regăsesc în special în Titlul II – Moștenirea legală. Acest cadru legal stabilește principiile fundamentale ale succesiunii, ordinea moștenitorilor legali, cotele succesorale și drepturile speciale ale anumitor categorii de moștenitori.

Calitatea de moștenitor a copilului

Copiii defunctului fac parte din clasa I de moștenitori legali. Conform art. 975 din Codul Civil, această clasă are prioritate absolută în succesiune, excluzând celelalte clase de moștenitori (ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați, ascendenți ordinari, colaterali ordinari). 

Calitatea de copil în sensul succesiunii se extinde asupra tuturor descendenților de gradul I ai defunctului, indiferent dacă sunt din căsătorie, din afara căsătoriei (cu condiția să fie recunoscuți legal) sau adoptați.

Determinarea cotei succesorale a copilului depinde de numărul moștenitorilor și de prezența sau absența soțului supraviețuitor. Legea prevede diferite scenarii:

  1. În absența soțului supraviețuitor

Copiii defunctului vin la moștenire în cote egale, conform art. 975 alin. (4) din Codul Civil. Astfel, dacă defunctul a avut:

  •    un singur copil – va moșteni întregul patrimoniu succesoral (100%).
  •    doi copii – fiecare va primi 1/2 (50%).
  •    trei copii – fiecare va primi 1/3 (aproximativ 33,33%).
  •    patru copii – fiecare va primi 1/4 (25%), și așa mai departe.
  1. În prezența soțului supraviețuitor

Situația se modifică conform art. 972 și art. 975 alin. (3) din Codul Civil . Când vine în concurs cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor are dreptul la o cotă de 1/4 din moștenire. Restul de 3/4 se împarte în mod egal între copii. 

De exemplu:

  •  un copil și soțul supraviețuitor – soțul primește 1/4 (25%), copilul primește 3/4 (75%).
  • doi copii și soțul supraviețuitor – soțul primește 1/4 (25%), fiecare copil primește 3/8 (37,5%).
  • trei copii și soțul supraviețuitor – soțul primește 1/4 (25%), fiecare copil primește 1/4 (25%).

Rezerva succesorală

Un aspect principal în protecția drepturilor succesorale ale copiilor este conceptul de rezervă succesorală. Conform art. 1086 din Codul Civil, copiii defunctului sunt moștenitori rezervatari. Aceasta înseamnă că au dreptul la o parte minimă din moștenire, numită rezervă succesorală, chiar și împotriva voinței defunctului exprimată prin testament.

Rezerva succesorală a descendenților este de jumătate din cota succesorală care li s-ar fi cuvenit ca moștenitori legali, în absența liberalităților sau dezmoștenirilor făcute de defunct. Partea din moștenire care depășește rezerva succesorală constituie cotitatea disponibilă, de care defunctul poate dispune liber prin testament sau donații.

Calculul rezervei succesorale:

  • pentru un singur copil – rezerva este de 1/2 din moștenire.
  • pentru doi copii – rezerva este de 1/3 pentru fiecare (2/3 în total).
  • pentru trei sau mai mulți copii – rezerva este de 3/4 din moștenire, împărțită în mod egal între ei.

Reprezentarea succesorală

În cazul în care un copil al defunctului a decedat înaintea acestuia, descendenții copilului predecedat (nepoții defunctului) pot veni la moștenire prin reprezentare, conform art. 965 din Codul Civil. În acest caz, ei vor primi, toți împreună, cota care ar fi revenit părintelui lor dacă ar fi fost în viață, iar această cotă se va împărți între ei în mod egal. Reprezentarea succesorală are rolul de a asigura că ramura familială a copilului predecedat nu este exclusă de la moștenire.

Dreptul de opțiune succesorală

Copilul, ca orice moștenitor, are dreptul de a accepta moștenirea sau de a renunța la aceasta, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, conform art. 1103 din Codul Civil. 

Acceptarea poate fi expresă (prin declarație autentică sau prin act sub semnătură privată) sau tacită (prin acte sau fapte care presupun neîndoielnic intenția de acceptare). Acceptarea succesiunii este, în toate cazurile, irevocabilă (nu poate fi retrasă).

Renunțarea trebuie să fie expresă și se face prin declarație autentică notarială. Este important de menționat că renunțarea la moștenire este irevocabilă, cu excepția unor situații specifice prevăzute de lege.

Situații particulare

  1. Copii din afara căsătoriei – conform legii, copiii din afara căsătoriei care au fost recunoscuți legal au aceleași drepturi succesorale ca și copiii din căsătorie.
  2. Copii adoptați – copiii adoptați au aceleași drepturi succesorale în raport cu părintele adoptator ca și copiii biologici ai acestuia.
  3. Copii concepuți, dar nenăscuți la data deschiderii moștenirii – conform art. 36 din Codul Civil, drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune, însă numai dacă el se naște viu. Astfel, un copil conceput la momentul decesului părintelui, dar nenăscut încă, va avea drepturi succesorale dacă se naște viu.

În încheiere, cota de moștenire a unui copil după decesul unui părinte depinde de mai mulți factori, printre care numărul total de copii și prezența sau absența soțului supraviețuitor. Legislația română asigură o protecție substanțială copiilor în calitate de moștenitori, atât prin poziția lor prioritară în ordinea claselor de moștenitori, cât și prin instituția rezervei succesorale.

Este important de reținut că situațiile succesorale pot fi complexe, mai ales când sunt implicate testamente, donații anterioare sau alte aranjamente patrimoniale. Aspecte precum existența unor datorii ale defunctului, prezența unor bunuri comune ale soților sau existența unor bunuri cu regim special (de exemplu, proprietate intelectuală) pot complica și mai mult calculul și distribuirea moștenirii.

În astfel de cazuri, este recomandată consultarea unui specialist (avocat sau notar) pentru o analiză detaliată a situației particulare și pentru asigurarea respectării drepturilor succesorale ale tuturor părților implicate. 

Barry, the Legal Badger
Barry, the Legal Badgerhttps://legalbadger.org
Barry the Legal Badger este eroul nostru legal și de încredere. Cu o combinație unică de cunoștințe juridice profunde și un simț al umorului fermecător, Barry face ca subiectele complicate să devină simple și accesibile. De la drept civil la drept penal, articolele sale sunt gândite și redactate în așa fel încât orice persoană să parcurgă cu ușurință toate aspectele juridice relevante. Alăturați-vă lui Barry pentru o călătorie educativă prin lumea legislativă, unde fiecare problemă juridică își găsește soluția!

Urmărește-ne și pe rețelele de socializare!

211,686FaniÎmi place
5,940CititoriConectați-vă

Ultimele Știri

Milioane de euro pentru românii afectați de vaccinul COVID?

Recent, a fost înregistrat la Senat, spre dezbatere, un...

Comisia Europeană analizează reducerea taxelor vamale pentru mașinile electrice BMW și Volkswagen produse în China

Comisia Europeană analizează posibilitatea diminuării taxelor vamale pentru autovehiculele...

Caz șocant în Hamburg. Weekend în închisoare pentru insultă, suspendare pentru viol

Un caz din Germania a stârnit indignare publică, punând...

Polonia amendează PayPal cu 27,3 milioane de dolari pentru clauze contractuale ambigue

Instituția poloneză responsabilă de monitorizarea concurenței și apărarea drepturilor...

Devino un membru al comunității noastre

Te-ar putea interesa

Cât timp durează o executare silită?

Procedura de executare silită? Executarea silită este o procedură reglementată de Codul de procedură civilă prin care debitorul care nu a îndeplinit la timp obligațiile sale față de creditor și este forțat (silit) să achite...

Cine moștenește casa părintească?

Moștenirea casei părintești este un subiect de mare interes și importanță în dreptul succesoral românesc. Transmiterea patrimoniului de la defunct la moștenitori se supune unor reguli stricte, prevăzute în Codul civil. Aplicarea corectă a...

Se poate construi fără PUZ?

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un document esențial pentru planificarea și reglementarea dezvoltării teritoriale în România. Deși PUZ-ul este obligatoriu în multe cazuri, există situații specifice în care construcțiile pot fi realizate fără acest...