Retragerea plângerii prealabile – efecte
Retragerea plângerii prealabile este una dintre cauzele care înlătură răspunderea penală. Conform art. 158 din Codul penal, aceasta constituie un impediment pentru punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale în cazul infracțiunilor care se urmăresc la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Totuși, în cazul acestor infracțiuni, dacă acțiunea a fost pusă în mișcare din oficiu, retragerea plângerii prealabile va produce efecte numai dacă este însușită de procuror.
În cazurile anume prevăzute de lege, retragerea plângerii prealabile conduce la încetarea procesului penal. În această situație, conform art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de către persoana vătămată.
Cu toate acestea, conform art. 18 Cod de proc. pen., suspectul sau inculpatul beneficiază de dreptul de a solicita continuarea procesului penal, oferindu-i posibilitatea persoanei acuzate să-și demonstreze nevinovăția chiar și în situația retragerii plângerii prealabile.
Retragerea plângerii prealabile stinge acțiunea civilă?
Art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală prevede că în anumite situații, precum achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal în urma retragerii plângerii prealabile, instanța penală lasă nesoluționată acțiunea civilă, adică nu se pronunță asupra pretențiilor civile formulate în cadrul procesului penal.
Cu toate acestea, lăsarea nesoluționată a acțiunii civile de instanța penală nu împiedică persoana vătămată să își valorifice drepturile pe cale separată. În temeiul răspunderii delictuale, victima infracțiunii are posibilitatea de a introduce o acțiune în fața instanței civile pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii. Această cale de atac oferă persoanei vătămate o alternativă juridică pentru obținerea despăgubirilor la care este îndreptățită, independent de soluția pronunțată în cadrul procesului penal.
Deși făptuitorul nu va mai suporta consecințele unei pedepse penale în urma soluției de încetare a procesului penal, victima își păstrează dreptul de a solicita repararea prejudiciului suferit. Prin intermediul acțiunii civile separate, persoana vătămată poate obține repararea prejudiciului suferit în natură sau prin despăgubiri bănești în temeiul angajării răspunderii delictuale a făptuitorului.
Împăcare sau retragerea plângerii prealabile?
Împăcarea reprezintă o cauză de înlăturare a răspunderii penale prevăzută de lege. Conform art. 159 alin. (1) din Codul penal, aceasta „poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres”. Efectele împăcării sunt reglementate la art. 159 alin. (2) Cod penal, care stipulează că aceasta „înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă”. Pentru a produce efecte, împăcarea trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv să intervină între persoanele implicate până la citirea actului de sesizare a instanței, conform art. 159 alin. (3) Cod penal.
Împăcarea are implicații asupra cheltuielilor judiciare avansate de stat în procesul penal. Art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală prevede că, în caz de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării, cheltuielile judiciare sunt suportate de inculpat și persoana vătămată. În cazul persoanelor juridice, art. 159 alin. (5) din Codul penal precizează că împăcarea „se realizează de reprezentantul său legal sau convențional ori de către persoana desemnată în locul acestuia”. Este important de menționat că împăcarea intervenită între persoana juridică ce a săvârșit infracțiunea și persoana vătămată „nu produce efecte față de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiași fapte”.
Așadar, o primă diferență între cele două instituții este reprezentată de ipotezele în care cele două pot interveni. Astfel, retragerea plângerii prealabile poate fi făcută numai în cazul infracțiunilor care se urmăresc la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, pe când împăcarea poate interveni numai în cazul infracțiunilor la care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu și doar în măsura în care această posibilitate este prevăzută expres în normă.
O altă diferență între cele două este momentul până la care acestea pot interveni. Conform conform art. 159 alin. (3) Cod penal împăcarea poate interveni „până la citirea actului de sesizare a instanței”. În schimb, plângerea prealabilă poate fi retrasă până la rămânerea definitivă a hotărârii.
Nu în ultimul rând, în cazul retragerii plângerii prealabile, acțiunea civilă rămâne nesoluționată, pe când în cazul împăcării aceasta se stinge. Astfel, dacă părțile decid să se împace, persoana vătămată nu mai poate introduce o acțiune civilă pentru a-și recupera eventualele prejudicii provocate de comiterea infracțiunii.
Amendă retragere plângere
Reglementările în materie penală nu prevăd nicio sancțiune pentru retragerea plângerii prealabile. Atât timp cât retragerea se face în condițiile și termenul prevăzut de lege aceasta va produce efecte cu consecința înlăturării răspunderii penale a făptuitorului și a încetării acțiunii penale.
Totuși, este indicat ca retragerea plângerii prealabile să aibă loc într-un stadiu cât mai incipient al procesului penal pentru a evita demararea unor proceduri inutile și îndelungate. Încetarea cât mai timpurie a procesului penal prin retragerea plângerii prealabile beneficiază tuturor părților implicate.
În cât timp poți retrage o plângere prealabilă?
Conform art. 159 alin. (1) din Codul penal, retragerea plângerii prealabile „poate interveni până la pronunţarea unei hotărâri definitive”. Așadar, aceasta poate interveni oricând pe parcursul procesului penal, adică în faza urmăririi penale, precum și în faza judecății. Odată retrasă plângerea prealabilă, procesul penal va înceta.
Plângerea prealabilă se retrage în condițiile enunțate anterior, cu respectarea prevederilor din Codul penal și a celor din Codul de procedură penală în cazul infracțiunilor ce se urmăresc la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
