Un exemplu recent arată cum mesaje aparent venite de la cunoscuți pot fi folosite pentru a obține bani rapid: un utilizator primește pe WhatsApp o solicitare de împrumut, trimite suma solicitată și, ulterior, descoperă că mesajul a fost expediat dintr-un cont compromis. Acest tip de înșelătorie poate avea loc în orice moment și poate viza colegi, prieteni sau membri ai familiei.
Scenariul descris pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne ilustrează tactica folosită de infractori: un mesaj simplu — „Salut! Poți să-mi împrumuți 300 de lei până mâine?” — pare să vină de la o persoană cunoscută, având numărul și fotografia recunoscute, iar destinatarul transferă rapid banii. Ulterior, la o întâlnire față în față, adevăratul proprietar al contului neagă trimiterea mesajului: „Ce bani?” — moment în care victima realizează că a fost păcălită.
Acest caz subliniază două aspecte esențiale: vulnerabilitatea conturilor de mesagerie și eficacitatea tehnicilor sociale utilizate de escroci. Compromiterea unui cont poate avea loc prin mai multe metode (de exemplu, accesarea codurilor de verificare, phishing sau malware), iar mesaje trimise din contul compromis au un grad mare de credibilitate pentru interlocutorii care recunosc numărul sau fotografia. Astfel, încrederea stabilită anterior între persoane devine factorul exploatat de infractori.
Impactul financiar poate fi direct pentru persoanele care virează sume de bani, dar consecințele includ și pierderea încrederii în comunicarea digitală și creșterea anxietății în rândul comunităților. Pentru mediul profesional, astfel de fraude pot afecta relațiile între colegi și pot genera dispută internă sau pierderi de timp semnificative pentru clarificarea situațiilor.
Pentru a reduce riscul de a deveni victimă, autorii mesajului publicat de Ministerul Afacerilor Interne recomandă verificări simple, dar eficiente, pe care orice utilizator le poate aplica imediat:
- Sunați persoana care pare a fi expeditorul pentru a confirma solicitarea înainte de a trimite bani sau informații sensibile.
- Nu accesați linkuri primite din mesaje neașteptate până nu știți sigur unde duc; linkurile pot conduce la pagini de phishing sau la instalarea de programe malițioase.
- Nu transmiteți coduri de verificare sau parole primite prin SMS sau aplicații, nici chiar dacă expeditorul pare a fi o persoană cunoscută.
- Nu efectuați transferuri urgente doar pentru că mesajul creează un sentiment de urgență; luați câteva secunde pentru a verifica.
Pe lângă aceste măsuri imediate, utilizatorii ar trebui să își protejeze conturile prin activarea autentificării în doi pași acolo unde este disponibilă, actualizarea regulată a parolelor și folosirea unor aplicații de mesagerie care oferă opțiuni de securitate suplimentare. În cazul unui incident, este recomandat să raportați contul compromis furnizorului serviciului de mesagerie și, dacă ați suferit o pierdere financiară, să contactați instituția bancară pentru a încerca blocarea sau contestarea tranzacției, precum și să depuneți o sesizare la autoritățile competente.
Instituțiile publice și campaniile de informare, precum mesajul postat de Ministerul Afacerilor Interne și #StudentKit, atrag atenția că doar câteva secunde de verificare pot preveni pierderi financiare și pot limita răspândirea înșelătoriilor. Mecanismele de securitate digitală și vigilența utilizatorilor rămân cele mai eficiente bariere împotriva acestui tip de fraude.
Sursa informațiilor: pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne (https://www.facebook.com/ministeruldeinterne). Pentru protejarea conturilor și pentru pași de urmat în cazul unui cont compromis, autoritățile recomandă contactarea directă a furnizorului serviciului și a instituțiilor financiare implicate.
