Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat bilanțul activității pentru anul 2025, arătând o reducere cu 25% a stocului de dosare și semnale clare de eficientizare. Raportul, comunicat de Biroul de Informare și Relații Publice, sintetizează activitatea instanței supreme între volum, complexitate și direcții strategice pentru 2026.
Potrivit bilanțului, în 2025 Înalta Curte a gestionat 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 cauze nou-intrate și a soluționat 14.234 dosare, reducând astfel stocul de litigii cu 25% față de anul precedent. Datele relevă însă și o structură a activității marcant inegală între secții, caracterizată prin încărcare și complexitate ridicate.
Raportul evidențiază două concluzii principale: existența unui model jurisdicțional atipic, dominat de supraîncărcare și presiuni funcționale, și necesitatea continuării eforturilor pentru creșterea eficienței fără reducerea exigențelor profesionale. Distribuția complexității cauzelor arată că Secția penală a concentrat aproximativ 50% din complexitatea totală, Secția de contencios administrativ și fiscal circa 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%.
Diferențele între secții se reflectă și în măsuri bilanțiere ale activității pe judecător. La Secția de contencios administrativ și fiscal, fiecare judecător a gestionat în medie 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate, la care se adaugă 4.516 participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursuri în interesul legii, indicând cel mai ridicat volum de activitate. Secția penală a raportat, în medie, 366 de dosare rulate pe judecător, însă cu cel mai înalt nivel de complexitate procedurală și de soluționare. Secțiile civile au înregistrat, la rândul lor, încărcături semnificative: Secția I civilă — 558 dosare rulate și 433 cauze soluționate pe judecător, plus 3.511 participări în completuri; Secția a II-a civilă — până la 400 dosare rulate și 292 cauze soluționate pe judecător, alături de 3.630 participări în completuri.
Bilanțul relevă și dinamica mecanismelor de unificare a practicii judiciare: în 2025 s-au înregistrat 632 de sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și 31 de sesizări privind recursul în interesul legii. Numărul total al participărilor judecătorilor în completurile pentru hotărâri prealabile a ajuns la 11.794. Aceste cifre confirmă rolul central al Înaltei Curți în asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului.
Pe lângă atribuțiile jurisdicționale, activitatea administrativă a instanței a avut o amploare considerabilă: 4.121 ordine emise, 3.052 lucrări înregistrate în registrul bugetelor instanțelor, 1.042 adeverințe și 1.594 puncte de vedere formulate. Bilanțul subliniază că ansamblul acestor atribuții conferă activității Înaltei Curți un profil funcțional particular, dificil de comparat cu modelele tradiționale ale instanțelor supreme europene.
Raportul notează, de asemenea, o consolidare a integrării dreptului european în jurisprudența națională. Înalta Curte a menținut un dialog jurisdicțional activ cu instanțele europene, valorificând mecanismul trimiterilor preliminare și standardele Curții Europene a Drepturilor Omului pentru a promova o practică coerentă și aliniată cerințelor europene privind protecția drepturilor fundamentale și funcționarea pieței interne.
Comunicarea publică a instanței a fost definită în raport ca o funcție strategică, orientată spre transparență și dialog. Prin dezvoltarea unor instrumente moderne de comunicare și consolidarea colaborării cu societatea civilă și spațiul public, instanța și-a asumat rolul de a explica actul de justiție, de a preveni percepțiile eronate și de a promova înțelegerea corectă a atribuțiilor sale constituționale.
În încheiere, bilanțul anului 2025 arată că Înalta Curte rămâne angajată în misiunea de a servi legea, de a apăra independența justiției și de a consolida încrederea în statul de drept. Pentru 2026, direcțiile strategice comunicate includ: consolidarea rolului de unificator al practicii judiciare, optimizarea încărcăturii între secții prin corelarea volumului cu complexitatea, continuarea digitalizării, consolidarea resurselor instituționale, creșterea eficienței activității jurisdicționale, dezvoltarea comunicării publice, consolidarea dialogului instituțional cu celelalte profesii juridice și întărirea protecției independenței justiției, inclusiv prin valorificarea mecanismelor europene.
Sursa: Biroul de Informare și Relații Publice al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pagina de Facebook InaltaCurteDeCasatieSiJustitie (https://www.facebook.com/InaltaCurteDeCasatieSiJustitie).
