Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a centralizat răspunsurile la Chestionarul privind gradul de satisfacţie al părţilor interesate, implementat în 2025 la nivelul curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor, ca mecanism de evaluare a percepţiei publice asupra accesului la justiţie. Instrumentul, parte a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, a fost aplicat în instanţele arondate pe parcursul anului 2025 pentru a măsura experienţa justiţiabililor şi a profesioniştilor din domeniul dreptului.
Chestionarul, adoptat de Secţia pentru judecători prin hotărârea nr. 2646/16.11.2023 şi diseminat în 2024-2025, a fost completat de 2.170 de respondenţi la nivelul curţilor de apel şi instanţelor arondate. Datele centralizate oferă o imagine cantitativă asupra nivelului de satisfacţie privind perioadele procedurale, respectarea drepturilor, imparţialitatea judecătorilor şi încrederea în calitatea actului de justiţie.
Analiza statisticilor colectate arată o percepţie predominant pozitivă din partea respondenţilor. Dintr-un total de 2.125 răspunsuri privind timpul dintre înregistrarea acţiunii şi primul termen de judecată, 72% s-au declarat mulţumiţi de această perioadă. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor în timpul procedurii în faţa instanţei, 82% dintre respondenţi au răspuns că drepturile le-au fost respectate, iar 83% dintre cei 2.151 de participanţi au apreciat că au înţeles procedura derulată în sala de judecată.
Percepţia asupra imparţialităţii judecătorilor indică, de asemenea, o evaluare pozitivă: din 2.120 de răspunsuri la scala 1–5, 53% au acordat nota maximă (5), iar 29% au acordat note 4 şi 3. În ceea ce priveşte derularea procedurii, din 2.165 de răspunsuri rezultă că 82% au fost mulţumiţi de modul de desfăşurare. Întrebare specifică referitoare la timpul dintre termene a arătat că 73% din 2.127 de respondenţi au fost mulţumiţi de perioada acordată între termenele de judecată.
Referitor la durata totală a procedurii, 71% dintre cei 2.157 de respondenţi au fost mulţumiţi de perioada dintre înregistrarea acţiunii şi pronunţarea hotărârii. De asemenea, 79% din 2.070 de persoane au declarat că au fost mulţumite de soluţia pronunţată în cauza în care au participat. Timpul de comunicare a hotărârii după pronunţare a fost în majoritatea cazurilor între 30 şi 90 de zile, conform a 75% din 2.129 de respondenţi, în timp ce 25% au raportat termene de comunicare cuprinse între 91 şi peste 180 de zile.
Claritatea hotărârilor pare, de asemenea, apreciată: din 2.110 respondenţi, 85% au declarat că hotărârea judecătorească a fost clară şi uşor de înţeles. Înainte de participarea la procedură, 74% dintre 2.142 de respondenţi au afirmat că aveau încredere în calitatea actului de justiţie, iar 15% au avut o atitudine neutră. După participarea la procedură, 40% din 2.110 respondenţi au declarat că încrederea le-a crescut, iar 31% că a rămas la acelaşi nivel.
Respondenții la chestionar au inclus atât justiţiabili, cât şi profesionişti ai dreptului. Structura celor care au completat chestionarul arată că 38% erau părţi în dosare, 36% avocaţi, 7% consilieri juridici, 2% practicieni în insolvenţă, 3% martori şi 14% cu alte calităţi. CSM menţionează că numărul răspunsurilor a variat între întrebări din motive procedurale (lăsarea unor întrebări necompletate sau bifarea mai multor opţiuni de către aceeaşi persoană), motiv pentru care totalurile pe intervale diferă uşor faţă de numărul total al chestionarelor completate.
Serviciul de Informare Publică, Relaţii cu Mass Media şi Protecţia Datelor cu Caracter Personal al CSM a centralizat aceste rezultate, subliniind că instrumentul face parte din mecanismele prevăzute de Strategia 2022–2025 pentru evaluarea percepţiei publice cu privire la funcţionarea instanţelor. Datele oferă autorităţii o bază empirică pentru analiză şi monitorizare a performanţei instituţionale şi a accesului la justiţie.
Sursa informaţiilor: comunicat publicat pe pagina de Facebook a Consiliului Superior al Magistraturii (csm1909.ro, https://www.facebook.com/csm1909.ro). CSM mai precizează că datele provin din centralizarea chestionarelor aplicate în 2025 la nivelul curţilor de apel şi instanţelor arondate şi pot servi ca referinţă pentru demersuri viitoare de evaluare şi îmbunătăţire a serviciilor judiciare.
