Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) anunţă concluziile unei expertize independente potrivit cărora aplicarea noii legi privind pensiile de serviciu ale magistraţilor conduce la anularea efectivă a pensiilor de serviciu. Constatările, comunicate în contextul sesizării de neconstituţionalitate înaintate anterior, vor fi transmise Curţii Constituţionale în note suplimentare de susţinere.
Expertiza, realizată ca urmare a analizei economice independente solicitate de instanţa supremă, indică că, în toate scenariile probate, pensia rezultată în baza noii legi este mai mică decât pensia calculată pe principiul contributivităţii, ceea ce, susţine ÎCCJ, echivalează cu o eliminare a dreptului la pensia de serviciu.
Concluziile sunt prezentate, în nota de susţinere care va fi depusă la Curtea Constituţională, ca argumente esenţiale în sesizarea judecătorului constituţional. În mod concret, expertiza arată următoarele diferenţe procentuale între pensia prevăzută de legea contestată şi pensia pe contributivitate:
- magistraţii din cadrul judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă acestea: cu 36% mai puţin;
- magistraţii de la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea: cu 35% mai puţin;
- magistraţii de la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea: cu 33% mai puţin;
- judecătorii ÎCCJ: cu 51% mai puţin.
Aceste calcule se aplică unui scenariu tipic descris de instanţă: un magistrat care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii, are un parcurs profesional de 42 de ani şi are venituri raportate la nivelul celor aflate în plată la momentul analizei. Potrivit notei, rezultatele se menţin pe toate ipotezele simulate, fără variaţii care să ducă la un rezultat mai favorabil pentru beneficiarii pensiilor de serviciu.
ÎCCJ avertizează că măsura nu poate fi interpretată doar ca o reformă a sistemului de pensii speciale. „Nu avem în faţă o reformă, ci o confiscare a drepturilor magistraţilor”, se arată în comunicatul instanţei. Instituţia subliniază că o astfel de situaţie este fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene şi poate submina garanţiile constituţionale ale independenţei justiţiei.
În nota de concluzii, Înalta Curte argumentează că legea contestată încalcă drepturile obţinute prin contribuţiile sociale plătite de magistraţi şi contravine jurisprudenţei obligatorii a Curţii Constituţionale a României, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, se susţine că dispoziţiile legii nu respectă recomandările Uniunii Europene referitoare la statul de drept.
Instanţa supremă atrage atenţia asupra implicaţiilor pentru independenţa justiţiei, afirmând că „independenţa nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare” şi că „echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanţii constituţionale”. Potrivit sursei, aceste considerente vor fi dezvoltate în documentaţia transmisă Curţii Constituţionale, ca elemente de susţinere a sesizării de neconstituţionalitate.
Impactul asupra comunităţii judiciare este substanţial: magistraţii care ar urma să intre în profesie după intrarea în vigoare a legii ar putea înregistra, pe întreaga durată a activităţii, drepturi de pensie considerabil reduse. Aceasta ridică întrebări despre atractivitatea carierei în magistratură, stabilitatea statutului profesional şi despre protecţia drepturilor obţinute prin contribuţii sociale directe.
Următorii paşi indicaţi de ÎCCJ sunt depunerea notei de concluzii la Curtea Constituţională şi continuarea susţinerii tezelor deja formulate în sesizarea iniţială de neconstituţionalitate. Decizia finală a Curţii Constituţionale va stabili dacă prevederile contestate pot rămâne în vigoare sau vor fi eliminate.
Sursa: Pagina de Facebook a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (InaltaCurteDeCasatieSiJustitie).
