Recuperarea pierderilor fiscale reprezintă un element important în strategia financiară a oricărei companii, oferind oportunitatea de a optimiza sarcina fiscală și de a îmbunătăți fluxul de numerar.
Conform art. 19 din Codul Fiscal, rezultatul fiscal se calculează ca diferența între veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Atunci când acest calcul conduce la un rezultat negativ, se constată o pierdere fiscală.
În ipoteza în care o societate suferă pierderi financiare, acestea pot fi valorificate ulterior pentru a diminua obligațiile fiscale viitoare, conferind astfel companiei un avantaj din punct de vedere fiscal. Prin urmare, conceptul de recuperare a pierderii fiscale descrie mecanismul prin care o societate comercială își utilizează deficitul financiar constatat într-o anumită perioadă fiscală pentru a-și reduce sarcinile fiscale aferente impozitului pe profit în exercițiile financiare ulterioare. În esență, acest proces reprezintă o metodă reglementată de lege prin care se pot atenua efectele negative ale pierderilor financiare, prin intermediul unei reduceri corespunzătoare a obligațiilor fiscale către bugetul de stat.
Codul Fiscal aduce modificări semnificative în ceea ce privește recuperarea pierderilor fiscale începând cu anul 2024. Astfel, pierderile fiscale înregistrate începând cu 2024 se recuperează din profiturile impozabile realizate în următorii 5 ani consecutivi, recuperarea fiind limitată la 70% din profitul impozabil al fiecărui an. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
În schimb, pierderile fiscale din anii anteriori lui 2024 rămase nerecuperate la 31 decembrie 2023 se recuperează din profiturile impozabile începând cu 2024. În acest caz, se aplică aceeași limită de 70% din profitul impozabil, iar perioada de recuperare rămâne de 7 ani consecutivi de la înregistrarea pierderii.
În cazul existenței atât a pierderilor fiscale anuale anterioare, cât și a celor începând cu 2024, acestea se cumulează pentru aplicarea limitei de 70%.
În situația în care un contribuabil își încetează existența ca urmare a unei operațiuni de fuziune sau divizare totală, dreptul de recuperare a pierderii fiscale se transferă către entitățile nou-înființate sau către cele care absorb patrimoniul societății dizolvate. Alocarea acestui drept se realizează proporțional cu activele transferate, conform proiectului de fuziune sau divizare.
În cazul operațiunilor de desprindere parțială a patrimoniului, unde contribuabilul cedent își continuă existența, recuperarea pierderii fiscale se împarte între entitatea cedentă și beneficiarii transferului. Distribuția se face proporțional cu activele transferate către noile entități juridice și cele păstrate de societatea cedentă, în conformitate cu proiectul de divizare.
Contribuabilii care au trecut de la regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la cel de impozit pe profit pot recupera pierderile fiscale înregistrate anterior acestei tranziții. Dreptul de recuperare se activează din momentul revenirii la sistemul de impozitare pe profit și se supune regulilor generale de recuperare a pierderilor fiscale, inclusiv celor referitoare la limitarea perioadei de recuperare.
Pentru contribuabilii aflați în proces de dizolvare cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului următor începerii lichidării și data finalizării procedurii este considerată echivalentul unui an fiscal în scopul recuperării pierderilor fiscale. Această prevedere asigură o aplicare uniformă a principiilor de recuperare a pierderilor fiscale și în situații de încetare a activității contribuabilului.
Pentru a ilustra mecanismul de recuperare a pierderilor fiscale, să presupunem că o companie a înregistrat următoarele rezultate:
- 2023: pierdere fiscală de 100.000 lei;
- 2024: pierdere fiscală de 50.000 lei;
- 2025: profit impozabil de 200.000 lei.
Astfel, firma în cauză a înregistrat pierderi fiscale în cuantum total de 150.000 lei (100.000 lei în 2023 + 50.000 în 2024). Pentru calculul limitei de recuperare pentru 2025, trebuie să aplicăm cota de 70% asupra profitului impozabil realizat în anul 2025, rezultatul primit fiind 140.000 lei (200.000 lei*70%). Prin urmare, se poate recupera maxim 140.000 lei din pierderea fiscală cumulată de 150.000 lei.
Ca un pas următor, trebuie calculat impozitul pe profit pentru anul 2025. În acest sens, determinăm mai întâi profitul impozabil ajustat, prin scăderea din profitul impozabil inițial al cuantumului pierderii fiscale: 200.000 – 140.000 = 60.000 lei. După aceea, aplicăm cota de 16% asupra profitului impozabil, impozitul pe profit pentru anul 2025 fiind în consecință în cuantum de 9.600 lei (60.000 lei*16%).
În acest exemplu, compania a reușit să recupereze 140.000 lei din pierderile fiscale acumulate, reducând semnificativ baza impozabilă pentru anul 2025. Pierderea fiscală rămasă de 10.000 lei poate fi reportată și recuperată în anii următori, în limita perioadei legale de recuperare și a plafonului de 70% din profitul impozabil anual.
Citește mai multe despre evaziune fiscală.
