Curtea Constituțională, prin majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 este neconstituțională, motivând că aceasta încalcă dreptul la liberă circulație al lucrătorilor în Uniunea Europeană. Decizia, anunțată public pe pagina oficială a Curții Constituționale, vizează în special prevederile care impuneau o pondere minimă de sportivi români în competițiile sportive naționale de echipă.
Curtea a reținut că dispozițiile art.37 ind.1 din Legea nr.69/2000, introduse prin art.I pct.1 din actul supus controlului, obligau federațiile sportive naționale să asigure o proporție de cel puțin 40% sportivi de performanță români în echipele participante la competițiile naționale oficiale la sporturile de echipă, ceea ce restrângea dreptul cetățenilor UE de a lucra și a participa în mod egal în aceste competiții.
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a subliniat că reglementarea produce un obstacol în exercitarea libertății de circulație a lucrătorilor, întrucât determină un tratament juridic mai favorabil pentru sportivii români față de cei din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Curtea a considerat că dispozițiile contestate intră în coliziune cu obligațiile asumate prin aderarea României la Uniunea Europeană, în special cu prevederile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene referitoare la nediscriminare și libera circulație a persoanelor și lucrătorilor.
Decizia face trimitere expresă la articolele relevante din dreptul european și național, în special:
- art.148 alin.(2) din Constituția României, privind prioritatea prevederilor tratatelor europene;
- art.18 și art.45 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și protejează libera circulație a lucrătorilor;
- art.15 și art.21 alin.(2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care consacră libertatea de alegere a ocupației și nediscriminarea pe motive de cetățenie.
Curtea a reamintit, de asemenea, practica Curții de Justiție a Uniunii Europene, citând cauza Bosman (Hotărârea din 15 decembrie 1995 în cauza C-415/93), în care o reglementare similară a fost considerată incompatibilă cu principiile liberei circulații. Potrivit Curții Constituționale, raționamentele și concluziile reținute de CJUE în cauza Bosman se aplică, mutatis mutandis, și speței evaluate în prezenta procedură.
Pe lângă art.I pct.1, Curtea a apreciat că și celelalte dispoziții ale Legii pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 sunt în strânsă legătură cu prevederea criticată și, prin urmare, se declară neconstituționale pentru aceleași motive. Astfel, efectul deciziei este extins asupra întregii structuri legale adoptate prin actul supus controlului constituțional.
Impactul practic al hotărârii este direct asupra federațiilor sportive, cluburilor și sportivilor care participă la competițiile naționale: normele care impuneau cote naționale urmează a fi eliminate din treburile de reglementare internă, iar structurile sportive vor trebui să adapteze regulamentele pentru a respecta dreptul european. Curtea a subliniat că argumentele referitoare la identificarea publicului cu echipa favorită nu constituie o justificare compatibilă cu dispozițiile care garantează libera circulație, așa cum rezultă din jurisprudența europeană.
Decizia este definitivă și general obligatorie, iar argumentele reținute în motivare vor fi cuprinse în decizia ce urmează a fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Publicarea în Monitorul Oficial reprezintă următorul pas procedural necesar pentru punerea în aplicare a efectelor hotărârii.
Informațiile fac obiectul anunțului publicat pe pagina de Facebook a Curții Constituționale a României: CurteaConstitutionalaRomania. Documentul consultat este unul neoficial, destinat mass-media, și nu angajează răspunderea Curții; motivarea completă va fi disponibilă odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
