Ce este masa succesorală?
Masa succesorală reprezintă însuși patrimoniul unui persoane decedate, ce urmează a se transmite către moștenitorii săi. Masa succesorală este formată din drepturile și obligațiile evaluabile în bani, ce au aparținut defunctului și care existau în patrimoniul acestuia la data decesului.
Drepturile defunctului reprezintă drepturile reale principale sau accesorii ale cărui titular este defunctul (spre exemplu, dreptul proprietate, dreptul de superficie, dreptul de servitute, ipoteca, gajul), drepturi de creanță (spre exemplu dreptul de a primi restituirea unui sume de bani împrumutate, dreptul de a încasa chiria datorată în urma încheierii unui contract de închiriere cu privire la bunurile ce compun masa succesorală).
Obligațiile defunctului reprezintă datoriile (spre exemplu, obligația defunctului de a rambursa creditul bancar contractat) și sarcinile moștenirii (spre exemplu, cheltuielile privind înmormântarea defunctului).
Stabilire masa succesorală
În vederea stabilirii masei succesorale, moștenitorii defunctului trebuie să declare bunurile ce au aparținut defunctului și să prezinte documentele justificative pentru fiecare drept în parte. Spre exemplu, dacă moștenitorii declară ca defunctul a fost proprietarul unui apartament, aceștia trebuie să prezinte actul de proprietate care atestă acest drept (exemplificativ, dar fără a se limita la: contract de vânzare, contract de donație, certificat de moștenitor)
Ce înseamnă 3/8 din masa succesorală?
3/8 desemnează o cotă-parte/fracțiune din moștenire (din patrimoniul/masa succesorală rămasă după defunct) ce se cuvine unui anumit moștenitor fie în temeiul legii, fie prin voința defunctului exprimată printr-un testament.
Concret, dacă defunctul a fost căsătorit la momentul decesului și avea 2 copii în viața, dacă soția și cei doi copii acceptă moștenirea, iar defunctul nu a dispus altfel prin testament, atunci moștenirea acestuia se va împărți în felul următor:
– soția supraviețuitoare moștenește o cotă de ¼ din masa succesorală;
– copiii moștenesc împreună o cotă de ¾ din masa succesorală, cotă ce se va împărți între aceștia în mod egal, deci fiecare copil va moșteni în concret o cotă de 3/8 din masa succesorală.
Acest lucru înseamnă că, soția supraviețuitoare alături de cei doi copii ai defunctului vor fi coindivizari (în cotele indicate mai sus) asupra drepturilor și obligațiilor ce compun masa succesorală moștenită de la defunct, fără ca vreunul dintre aceștia să dețină în exclusivitate o parte determinată în materialitatea sa din bunurile moștenite.
Astfel, soția supraviețuitoare dobândește o cotă de ¼ din totalitatea drepturilor ce au aparținut soțului decedat și este obligată să suporte o cotă de ¼ din obligațiile pe care defunctul le-a avut la momentul decesului, iar fiecare copil dobândește o cotă de 3/8 din totalitatea drepturilor ce au aparținut soțului decedat și este obligat să suporte o cotă de 3/8 din obligațiile pe care defunctul le-a avut la momentul decesului.
Starea de indiviziune nu are însă caracter permanent, aceasta încetând prin partaj. Partajul este operațiunea juridică prin care fiecare dintre coindivizari devine titularul exclusiv al unui drept de proprietate asupra unui bun, asupra unei părți determinate dintr-un bun ori asupra unei sume pe bani primite în schimbul unui bun din masa succesorala.
De regulă, partajul poate să fie cerut oricând, iar dacă moștenitorii se înțeleg se pot adresa notarului public în vederea efectuării partajului. Dacă moștenitorii nu se înțeleg, efectuarea partajului va fi solicitată instanței de judecată.
