Lipsirea de libertate – Cod penal
Lipsirea de libertate în mod ilegal este o infracțiuni prevăzută la art 205 Codul penal în cuprinsul capitolului intitulat ”Infracțiuni contra libertății persoanei”. Această incriminare urmărește să pedepsească anumite fapte care, așa cum vom vedea, aduc atingere libertății persoanei. Conform articolului 23 din Constituție, ”libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”. Așadar, fiind garantată de Constituție, libertatea persoanei are valoare de drept fundamental și este imperativ ca aceasta să fie protejată de lege.
Lipsirea de libertate în mod ilegal cunoaște, pe lângă forma de bază, și două forme agravate. În cele ce urmează le vom analiza pe rând, stabilind care sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca fapta concretă să intre sub incidența art 205 Cod penal.
Lipsirea de libertate – elemente constitutive
Conform alineatului 1 art 205 Cod penal, ”lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepsește cu închisoarea de la unu la 7 ani”. Alineatul 2 art 205 Cod pensl aduce mențiunea potrivit căreia ”Se consideră lipsire de libertate și răpirea unei persoane aflate în imposibilitatea de a-și exprima voința ori de a se apăra”. Raportat la aceste texte, înțelegem că formele concrete de lipsire de libertate pot fi foarte variate. Legarea victimiei, închiderea acesteia într-o încăpere, administrarea unor substanțe narcotice, sunt doar câteva dintre exemplele care se pot imagina în contextul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
De asemenea, prin mențiunea de la alineatul 2 se urmărește protejarea persoanelor vulnerabile care se află în imposibilitatea de a-și exprima voința ori de se apăra și care nu ar putea fi subiectul pasiv al infracțiunii în varianta de comitere prevăzută de primul alineat al art 205 Cod penal.
În continuare, textul legal instituie două forme agravate ale infracțiunii de lipsire de libertate. Prima dintre ele este prevăzută la alineatul 3 al art 205 Cod penal și presupune săvârșirea faptei într-una din următoarele condiții:
”a) de către o persoană înarmată;
b) asupra unui minor;
c) punând în pericol sănătatea sau viața victimei,”
Dacă lipsirea de libertate se comite în oricare dintre aceste forme, pedeapsa este închisoarea cuprinsă între 3 și 10 ani.
În ipotezele de mai sus se justifică pedepsirea mai aspră a infracțiunii întrucât gradul de vulnerabilitate al victimei este mai ridicat în astfel de situații din cauza disproporționalității existente între situația victimei și ce a agresorului. În măsura în care una dintre circumstanțele prevăzute mai sus este incidentă, fapta prezintă un grad mai mare de periculozitate. Așadar, elementele constitutive ale infracțiunii în acest caz sunt lipsirea propriu-zisă de libertate a victimei, precum și disproporția de putere dintre agresor și victimă.
La alineatul 4, art 205 Cod penal prevede încă o formă agravată. Potrivit acestuia, ”dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”. Moartea victimei atrage în mod evident necesitatea majorării limitelor de pedeapsă. La fel ca în cazul faptei prevăzute la alineatul 3, în situația aceasta, pe lângă lipsirea propriu-zisă de libertate prin acționarea asupra victimei fără consimțământul valabil al acesteia, este incident un element distinctiv care în cazul de față este reprezentat de urmarea mai gravă a comiterii infracțiunii, anume moartea victimei.
Alineatul 5 al art 205 Cod penal stabileşte faptul că tentativa la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal se pedepseşte. Conform regulilor generale din materia dreptului penal, limitele în care se va individualiza pedeapsa pentru tentativă vor fi de jumătate din limitele indicate de normă pentru infracţiunea consumată (săvârşită).
Lipsirea de libertate plângere prealabilă
Infracțiunile prevăzute de Codul penal pot fi urmărite din oficiu sau la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În funcție de gravitatea atingerii aduse unei valori sociale prin comiterea unei infracțiuni, precum și de natura faptei penale, legiuitorul stabilește care infracțiuni se urmăresc din oficiu și care vor fi urmărite numai la plângerea prealabilă. În cazul infracțiunilor care se urmăresc la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, legiuitorul menționează expres în norma de incriminare această prevedere, folosind sintagma ”acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.
În cuprinsul art 205 Cod penal care incriminează lipsirea de libertate nu se prevede faptul că acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, astfel că formularea acesteia nu este obligatorie, fapta fiind urmărită din oficiu de organele judiciare.
Lipsirea de libertate – împăcare
În dreptul penal, răspunderea penală pentru anumite infracțiuni poate fi înlăturată în ipoteza în care intervine împăcarea. Acest lucru este posibil numai dacă posibilitatea împăcării este prevăzută expres în norma de incriminare. În cazul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, art. 205 nu prevede posibilitatea împăcării, așadar aceasta nu va produce efecte în cazul acestei infracțiuni.
