Înalta Curte de Casație și Justiție a propus un „Acord pentru Justiție și Stabilitate instituțională” în contextul întâlnirii convocate recent de Președintele României la Palatul Cotroceni pe tema pensiilor magistraților. Propunerea, făcută publică pe pagina oficială de Facebook a Înaltei Curți, cuprinde angajamente privind respectul independenței justiției, comunicarea responsabilă și clarificări legislative menite să prevină pierderea fondurilor europene și să asigure stabilitate în perioada de redresare economică.
Documentul formulat de instanța supremă conturează șase direcții principale de acțiune — de la respectarea hotărârilor judecătorești și încetarea atacurilor politice asupra magistraților, până la propuneri concrete privind regimul pensiilor, proporționalitatea între salariu și pensie, măsuri de fidelizare a magistraților în activitate și consultare instituțională prealabilă. Înalta Curte solicită o abordare coordonată între instituțiile fundamentale ale statului pentru a proteja statul de drept și eligibilitatea fondurilor PNRR.
În textul publicat, Înalta Curte subliniază: „Toate puterile statului se angajează să respecte independența și rolul constituțional al Justiției” și avertizează asupra consecințelor lipsurilor legislative generate de decizii ale Curții Constituționale care au făcut inaplicabile anumite prevederi din Codul penal, cu impact asupra prescripției răspunderii penale. Instanța atrage atenția că atribuțiile de legiferare ale Parlamentului și, subsidiar, ale Guvernului nu pot fi delegate sistematic către justiție.
Printre angajamentele propuse se regăsesc: încetarea atacurilor politice la adresa judecătorilor și procurorilor, instituirea unui cod de conduită pentru comunicarea publică pe teme de justiție, garantarea unui cadru legislativ stabil pentru statutul magistraților și principiul consultării prealabile între Guvern, Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii pentru orice inițiativă ce afectează organizarea sistemului judiciar. Documentul insistă asupra faptului că reforma se face „împreună cu justiția”, nu împotriva ei.
Înalta Curte detaliază, de asemenea, propuneri privind regimul pensiilor magistraților: formularea unui principiu de echitate între veniturile din activitate și pensiile de serviciu, adoptarea unei soluții legislative unitare conforme cu deciziile Curții Constituționale și standardele europene, precum și elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării modificărilor pentru a evita pierderi bruște de venituri. Instanța solicită, totodată, măsuri de fidelizare și recunoaștere a efortului magistraților aflați în activitate, printr-o cotă compensatorie din economiile generate de posturile vacante.
Un element cu caracter de urgență din propunere este termenul-limită anunțat de Înalta Curte: restabilirea echilibrului instituțional și bugetar până la data de 28 noiembrie 2025. Măsurile solicitate pentru această dată includ clarificarea publică privind îndeplinirea jalonului 215 legat de pensiile magistraților, adoptarea legislației necesare pentru regimul de pensionare în conformitate cu deciziile CCR și asigurarea stabilității instituționale pentru a nu pune în pericol fondurile PNRR și credibilitatea țării în fața partenerilor europeni.
Impactul propunerii Înaltei Curți asupra comunității juridice și asupra cetățenilor poate fi semnificativ: prin stabilizarea cadrului legal și prin limitarea discursurilor politice agresive la adresa magistraților, autoritățile urmăresc să protejeze funcționarea corectă a instanțelor, să reducă riscul de blocaje procedurale și să mențină accesul la finanțările europene esențiale pentru reforme. De asemenea, propunerea de a compensa activitatea suplimentară a magistraților răspunde unei probleme practice privind volumul de muncă generat de posturile vacante din instanțe și parchete.
Concluzie
Propunerea Înaltei Curți pentru un „Acord pentru Justiție și Stabilitate instituțională” a fost făcută publică pe pagina oficială de Facebook a instanței și vizează un set coerent de angajamente și măsuri menite să asigure independența justiției, comunicarea responsabilă și protejarea eligibilității fondurilor europene. Următorii pași indicati în document sunt consultarea instituțională, adoptarea soluțiilor legislative necesare și o poziție comună publică care să clarifice starea jalonului referitor la pensii până la termenul de 28 noiembrie 2025.
Sursa: InaltaCurteDeCasatieSiJustitie (Facebook)
