Rezerva succesorală și cotitatea disponibilă

Ce este rezerva succesorală?

Rezerva succesorală este o instituție fundamentală a dreptului succesoral, care are ca scop protejarea intereselor patrimoniale ale celor mai apropiați membri de familie ai defunctului. Această protecție se realizează prin limitarea libertății de dispoziție a unei persoane asupra bunurilor sale pentru cazul morții, instituind în favoarea anumitor categorii de moștenitori, numiți „rezervatari”, dreptul de a primi o parte din moștenire, indiferent de voința exprimată de defunct prin acte de dispoziție precum testamente sau donații.

Altfel spus, rezerva succesorală reprezintă o cotă (o parte) din moștenire care este rezervată de lege anumitor moștenitori și de care dacă defunctul dispune, moștenitorii rezervatari au posibilitatea de a solicita reîntregirea ei. Rațiunea instituirii rezervei este aceea de a asigura un minim de protecție succesorală rudelor apropiate ale defunctului, care se presupune că depind economic de acesta sau că au contribuit la formarea patrimoniului său.

Rezerva succesorală – Cod civil

Noțiunea de rezervă succesorală este definită în art. 1086 din Codul civil ca fiind „partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri„. Rezultă din această definiție că rezerva are un caracter imperativ, fiind indisponibilă atât prin acte juridice pentru cauză de moarte (testamente), cât și prin liberalități între vii (donații, daruri manuale).

Potrivit art 1087 Codul civil, au calitatea de moștenitori rezervatari următoarele persoane:

1. soțul supraviețuitor;
2. descendenții defunctului, indiferent de gradul de rudenie (fiii, nepoții, strănepoții etc.);
3. ascendenții privilegiați, adică părinții defunctului.

Frații și surorile defunctului, precum și ascendenții ordinari (bunicii, străbunicii) nu au calitatea de moștenitori rezervatari, prin urmare defunctul îi poate înlătura complet de la moștenire prin testament sau donații.

Rezervatarii au vocație la rezervă în ordinea și în cotele prevăzute de lege pentru moștenirea legală. Astfel, descendenții vin la moștenire înaintea ascendenților privilegiați, iar rezerva fiecărei categorii exclude pe cea a categoriei subsecvente. Dacă un rezervatar moare înaintea defunctului, renunță la moștenire sau este nedemn, partea sa din rezervă va profita celorlalți rezervatari din aceeași categorie.

Soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori, deci aceasta nici nu înlătură rudele defunctului, nici nu este înlăturat de către acestea de la succesiune.

Calcul rezervă succesorală

Întinderea rezervei succesorale este stabilită de Codul civil în raport de numărul și calitatea moștenitorilor rezervatari chemați la moștenire. Astfel, art. 1088 prevede că rezerva fiecărui moștenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal, în absența oricăror liberalități sau dezmoșteniri făcute de defunct.

De exemplu, dacă defunctul lasă doi copii ca unici moștenitori la data decesului, cota legală cuvenită fiecăruia este de ½ și, prin urmare, rezerva lor este de câte 1/4 din moștenire (jumătate din 1/2). În situația în care defunctul are soț supraviețuitor și un copil, cota legală a soțului este de 1/4, iar a copilului de 3/4 din moștenire, astfel încât rezervele acestora vor fi de 1/8 pentru soț, respectiv 3/8 pentru copil.

Pentru calculul rezervei succesorale, se reconstituie mai întâi masa succesorală, formată din toate bunurile aflate în patrimoniul defunctului la data decesului, la care se adăugă donațiile făcute de acesta în timpul vieții. Această masă poartă denumirea de „activ fictiv” sau „activ brut” al moștenirii. Din activul brut se scad datoriile defunctului, inclusiv cheltuielile de înmormântare, precum și sarcinile și liberalitățile permise de lege (darurile obișnuite, cheltuielile de întreținere a descendenților etc.). Valoarea rămasă după aceste scăderi reprezintă „activul net” al moștenirii.

Din activul net se calculează mai întâi rezerva succesorală, iar ceea ce depășește rezerva (adică partea disponibilă) va reveni moștenitorilor testamentari sau legatarilor instituiți de defunct.

Dacă defunctul a dispus prin liberalități de o parte mai mare decât cota disponibilă, acestea vor fi supuse reducțiunii.

Rezerva succesorală – testament

Deși orice persoană capabilă are dreptul de a dispune liber de bunurile sale pentru cauza morții, prin testament, ea este obligată totuși să respecte drepturile rezervatarilor. Astfel, oricât de explicită ar fi voința defunctului de a-i înlătura pe rezervatari de la moștenire, aceștia păstrează dreptul de a primi cel puțin partea rezervată lor de lege din averea succesorală.

Dacă prin testament defunctul a încălcat rezerva succesorală, dispozițiile testamentare excesive vor fi reduse la cererea moștenitorilor rezervatari până la limitele cotei disponibile. De exemplu, dacă defunctul având un copil a lăsat întreaga moștenire concubinei sale, copilul rezervatar poate cere reducțiunea legatului universal făcut concubinei cu o jumătate din moștenire, corespunzătoare rezervei sale (1/2 din moștenire – concubina neavând calitatea de moștenitor legal).

Reducțiunea liberalităților excesive se face în ordinea instituită de art. 1097 Cod civil, și anume:

– mai întâi se reduc legatele care depășesc cotitatea disponibilă;

– dacă reducțiunea legatelor nu este suficientă pentru întregirea rezervei se vor reduce donațiile, de asemenea în ordine cronologică, începând cu cea mai nouă.

Acțiunea în reducțiune aparține moștenitorilor rezervatari, succesorilor lor și, în subsidiar, creditorilor lor chirografari, putând fi introdusă, de regulă, în termen de 3 ani de la data deschiderii succesiunii.

Contractul de întreținere și rezerva succesorală

O excepție de la regulile generale privind calculul rezervei succesorale o reprezintă situația bunurilor înstrăinate de defunct prin contracte de întreținere.

Bunurile transmise în schimbul întreținerii nu se includ în masa de calcul a rezervei.

Logica este aceea că obligația de întreținere asumată de dobânditor are un caracter oneros, constituind practic un echivalent al contravalorii bunului primit, astfel încât nu se poate considera că defunctul a sărăcit masa succesorală în dauna moștenitorilor rezervatari.

Rezerva succesorală – donație

Principala sursă de completare a rezervei succesorale sunt donațiile făcute de defunct în timpul vieții. Practic, dacă prin donații s-a depășit cotitatea disponibilă, rezervatarii pot cere ca aceste liberalități să fie reduse sau chiar desființate, în tot sau în parte, în limita necesară întregirii rezervei lor.

Potrivit art. 1092 Cod civil, nu orice liberalități făcute de defunct sunt supuse reducțiunii, ci numai cele care au caracter excesiv. Astfel, sunt exceptate de la reducțiune:

– darurile obișnuite, potrivite cu ocaziile și cu starea materială a dispunătorului;

– donațiile remuneratorii făcute unei persoane pentru servicii prestate defunctului, în măsura valorii acelor servicii;

– sumele cheltuite pentru întreținerea sau, dacă este cazul, pentru formarea profesională a descendenților, a părinților sau a soțului și nici de cheltuielile de nuntă.

În afara acestor excepții, toate celelalte donații pot face obiectul reducțiunii, în măsura în care prin ele s-a încălcat rezerva succesorală. Reducțiunea se va face în ordine cronologică, începând cu donația cea mai nouă și continuând cu cele anterioare, până la acoperirea întregii rezerve. Acțiunea în reducțiune aparține moștenitorilor rezervatari, succesorilor acestora și creditorilor chirografari.

Ce înseamnă cotitate disponibilă?

Cotitatea disponibilă reprezintă acea parte din moștenire de care defunctul putea dispune în mod liber, prin acte juridice între vii (donații) sau pentru cauză de moarte (legate testamentare), fără a fi constrâns de limitele impuse de rezerva succesorală. Cu alte cuvinte, cotitatea disponibilă este diferența dintre întreaga masă succesorală și partea rezervată de lege în favoarea anumitor moștenitori (numiți „rezervatari”).

Cotitatea disponibilă – Cod civil

Noțiunea de cotitate disponibilă este definită în art. 1089 din Codul civil, care prevede că aceasta reprezintă „partea din bunurile moștenirii care nu este rezervată prin lege și de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalități„. Practic, cotitatea disponibilă poate fi privită ca un complement al rezervei succesorale, cele două instituții împreună acoperind întreaga moștenire.

Spre deosebire de rezervă, care are un caracter imperativ și de la care defunctul nu poate deroga (nici măcar prin voința sa expresă), cotitatea disponibilă reflectă sfera de libertate a dispunătorului, care îi permite să gratifice, în limitele stabilite de lege, pe orice persoană dorește, fie prin donații între vii, fie prin legate testamentare (cu titlu universal sau particular).

Cotitatea disponibilă – calcul

Pentru a calcula cotitatea disponibilă, trebuie mai întâi determinată rezerva succesorală cuvenită fiecărei categorii de moștenitori rezervatari. Potrivit art. 1088 Cod civil, rezerva fiecărui moștenitor este de jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal (ab intestat).

De exemplu, dacă defunctul lasă un soț supraviețuitor și doi copii, potrivit regulilor devoluțiunii legale, soțului i-ar reveni 1/4 din moștenire, iar fiecărui copil câte 3/8. Prin urmare, rezerva soțului va fi de 1/8 (adică jumătate din 1/4), iar a fiecărui copil de 3/16 (jumătate din 3/8).

Însumate, aceste rezerve individuale dau rezerva succesorală totală, care în exemplul nostru este de 1/8 + 2 x 3/16 = 4/8 = 1/2 din moștenire. În mod corelativ, cotitatea disponibilă (de care defunctul putea dispune prin liberalități) va fi tot de 1/2 din moștenire.

Calculul cotității disponibile presupune reconstituirea și evaluarea întregii mase succesorale (activul brut), din care se scad datoriile defunctului și se stabilește activul net. Din acesta se deduce mai întâi rezerva succesorală, iar ceea ce depășește rezerva reprezintă cotitatea disponibilă propriu-zisă. Dacă liberalitățile consimțite de defunct încalcă rezerva, ele vor fi reduse sau raportate la masa succesorală, după caz, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor rezervatarilor.

Cotitatea disponibilă specială a soțului supraviețuitor

Pe lângă regulile generale privind calculul cotității disponibile, art. 1090 Cod civil instituie o cotitate disponibilă specială în privința soțului supraviețuitor, atunci când acesta vine la moștenire în concurs cu alți descendenți ai defunctului, decât cei comuni. Rațiunea acestei dispoziții este aceea de a realiza un echilibru între drepturile succesorale ale soțului și cele ale copiilor dintr-o căsătorie anterioară a defunctului.

Conform art. 1090 alin. (1), liberalitățile (donațiile sau legatele) neraportabile făcute de defunct în favoarea soțului supraviețuitor nu pot depăși un sfert din moștenire și nici partea descendentului care a primit cel mai puțin. Cu alte cuvinte, soțul nu poate primi, în temeiul unor liberalități, mai mult de 1/4 din moștenire și nici mai mult decât ar primi copilul defunctului cel mai puțin gratificat.

De remarcat că această cotitate disponibilă specială nu operează dacă soțul vine la moștenire în concurs doar cu descendenții săi comuni cu defunctul. De asemenea, ea nu aduce atingere drepturilor succesorale suplimentare ale soțului supraviețuitor, precum dreptul temporar de abitație asupra casei de locuit (art. 973 Cod civil) sau dreptul de a moșteni mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune a soților, atunci când nu este în concurs cu alți descendenți (art. 974 Cod civil).

În final, cotitatea disponibilă reprezintă acea parte din moștenire care, prin opoziție cu rezerva succesorală, rămâne la dispoziția liberă a defunctului, putând fi atribuită prin liberalități unor persoane la alegerea sa.

Determinarea corectă a cotității disponibile, prin coroborarea regulilor privind devoluțiunea legală și rezerva succesorală, are o mare importanță practică, întrucât permite stabilirea sferei de libertate a dispunătorului și, implicit, a actelor de dispoziție valabil încheiate de acesta. Depășirea cotității disponibile poate atrage sancțiunea reducțiunii liberalităților excesive, la cererea moștenitorilor rezervatari ale căror drepturi au fost încălcate.