Modificări semnificative ale Statutului poliţistului au fost propuse în cadrul unei dezbateri publice organizate de Ministerul Afacerilor Interne, conform informaţiilor furnizate de agerpres.ro
Printre cele mai notabile prevederi se numără interzicerea tatuajelor ori a elementelor ornamentale pe faţă, gât și alte zone ale capului pentru candidaţii la funcţiile de execuţie, această măsură fiind justificată prin necesitatea de a preveni situaţiile de vulnerabilitate cauzate de posibilitatea identificării poliţiștilor după astfel de semne particulare.
De asemenea, proiectul conţine clarificări referitoare la faptul că înregistrările audio și video ale probelor concursurilor vor fi obligatorii, în scopul asigurării transparenţei și uniformităţii procesului.
O importantă serie de modificări vizează revizuirea condiţiilor de acces la programul de master profesional destinat formării ofiţerilor de poliţie, diferenţiind între candidaţii fără pregătire anterioară în cadrul MAI și agenţii de poliţie cu studii superioare.
Conform declaraţiei chestorului principal Valentin Minoiu, directorul general adjunct al DGMRU, „se are în vedere crearea unei distincţii între situaţiile juridice ale persoanelor care optează pentru admiterea la programul de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie, prin raportate la sursa acestora de provenienţă și la pregătirea profesională care, în cazul agenţilor de poliţie, relevă un nivel al competenţelor specifice statului profesional deja dobândite”.
În același context, se propune reducerea de la 5 la 3 ani a perioadei în care agenţii absolvenţi ai masterului profesional nu își pot modifica raporturile de serviciu, pentru a se realiza un echilibru între interesele instituţionale și drepturile individuale ale poliţiștilor.
Pentru a soluţiona problema deficitului de personal, MAI dorește ca toţi candidaţii respinși la concursul pentru Academia de Poliţie, dar care au obţinut media minimă, să fie repartizaţi fără un nou concurs la școlile postliceale ale ministerului, în ordinea mediilor și conform opţiunilor exprimate.
Problematica răspunderii civile și materiale a poliţiștilor, precum și decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică în anumite cazuri au constituit, de asemenea, subiecte de discuţie în cadrul dezbaterii.
În privinţa cheltuielilor de asistenţă juridică ce pot fi decontate poliţistului cercetat penal sau civil pentru fapte comise în timpul serviciului ori care are sau a avut calitatea de persoană vătămată într-un proces pentru ultraj, proiectul OUG urmărește precizarea limitelor acestui drept, în sensul că doar sumele efectiv plătite ca onorariu avocaţial intră sub incidenţa decontării.
