Ce este actul constitutiv?
Actul constitutiv este documentul prin care se stabilesc regulile de bază pentru constituirea, organizarea și funcționarea unei societăți. Potrivit art. 5 din Legea nr. 31/1990 societățile se constituie fie prin contract de societate, fie prin contract de societate și statut. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. Cu toate acestea, când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. Astfel, denumirea de act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât şi contractul de societate şi/sau statutul societăţii.
Rolul unui act constitutiv este de a defini identitatea firmei, obiectul de activitate, structura organizațională, drepturile și obligațiile asociaților și administratorilor, modul de luare a deciziilor, durata de existență, condițiile de dizolvare și lichidare etc.
Cu referire la conținutul unui act constitutiv, acesta diferă în funcție de tipul societății care se înființează prin încheierea actului constitutiv în cauză. Astfel, actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va cuprinde:
- datele de identificare a asociaţilor; la societatea în comandită simplă se vor arăta şi asociaţii comanditaţi;
- forma, denumirea şi sediul social;
- obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
- capitalul social subscris, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură, modul evaluării acestuia; la societăţile cu răspundere limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;
- modalitatea de adoptare a hotărârilor adunării generale a asociaţilor, cu votul tuturor asociaţilor, în cazul în care, datorită parităţii participării la capitalul social, nu poate fi stabilită o majoritate absolută;
- asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele lor de identificare, durata mandatului, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
- în cazul societăţilor cu răspundere limitată, dacă sunt numiţi cenzori sau auditor financiar, datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar;
- partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
- după caz, acolo unde legea prevede, datele de identificare a beneficiarilor reali şi a modalităţilor în care se exercită controlul asupra societăţii;
- sediile secundare – sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
- durata societății;
- modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii; modalităţile de asigurare a stingerii pasivului sau de regularizare a lui în acord cu creditorii, în cazul dizolvării fără lichidare, atunci când asociaţii sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului societăţii.
Pe de altă parte, conținutul actului administrativ în cazul societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni este mai cuprinzătoare:
- datele de identificare a fondatorilor; la societatea în comandită pe acţiuni vor fi menţionaţi şi asociaţii comanditaţi;
- forma, denumirea şi sediul social;
- obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
- capitalul social subscris şi cel vărsat şi, în cazul în care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia;
- natura şi valoarea bunurilor constituite ca aport în natură, numărul de acţiuni acordate pentru acestea şi numele sau, după caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
- numărul şi valoarea nominală a acţiunilor;
- dacă sunt mai multe categorii de acţiuni, numărul, valoarea nominală şi drepturile conferite fiecărei categorii de acţiuni;
- tipul societăţii, respectiv închis sau deschis, precum şi orice restricţie cu privire la transferul de acţiuni;
- datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere;
- puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
- datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
- clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii de către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul de stabilire a acestui număr;
- durata societăţii;
- modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;
- după caz, datele de identificare a beneficiarilor reali şi a modalităţilor în care se exercită controlul asupra societăţii;
- sediile secundare – sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
- orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în momentul în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii ori la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei în cauză, precum şi identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje;
- numărul acţiunilor comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;
- cuantumul total sau cel puţin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
- modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
Cine eliberează actul constitutiv?
De regulă, actul constitutiv este semnat de toți asociații societății, sau de către fondatori în caz de subscripție publică. Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată și dobândeşte dată certă şi prin depunerea la oficiul registrului comerţului, forma autentică fiind obligatorie doar în anumit cazuri expres prevăzute de lege, după cum urmează:
- când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;
- când se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
- societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.
Semnatarii actului constitutiv sunt considerați fondatori. Nu pot fi fondatori, neputând deci semna actul constitutiv:
- persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile;
- persoanele cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Prin semnarea actului constitutiv, fondatorii își asumă răspunderea pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 pentru a fonda o societate, în actul constitutiv fiind prevăzută o clauză în acest sens.
