Ce înseamnă contract individual de muncă?
Definiția legală a contractului individual de muncă este reglementată în mod expres în cuprinsul art. 10 din Codul Muncii.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile legale antereferite, un contract individual de muncă este un contract în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Un contract individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă îi revine angajatorului.
Pe ce perioadă se încheie contractul individual de muncă?
Raportat la perioada pentru care se încheie, ca regulă, contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
Însă, prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege. În acest caz, durata contractului va fi stabilită de comun acord, prin negociere de către salariat împreună cu angajatorul.
Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (4) din Codul Muncii, contractul individual de muncă trebuie să cuprindă, în principiu, elementele care fac obiectul obligație de informare, prevăzute de art. 17 alin. (3) din același act normativ, respectiv:
- identitatea părților;
- locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să îşi desfăşoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
- sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
- funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului și riscurile specifice postului;
- criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
- data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
- în cazul unui contract individual de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
- durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
- condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
- salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidenţiate separat, periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul, şi metoda de plată;
- durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
- durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
- suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.
Însă, dintre clauzele obligatorii enumerate supra, potrivit art. 41 alin. (3) din Codul Muncii, 6 sunt esențiale, respectiv:
- durata contractului;
- locul muncii;
- felul muncii;
- condițiile de muncă;
- salariul;
- timpul de muncă și timpul de odihnă.
În afara clauzelor esenţiale prevăzute de lege, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice precum:
- clauza cu privire la formarea profesională;
- clauza de neconcurenţă;
- clauza de mobilitate;
- clauza de confidenţialitate.
Important de menționat este faptul că, este interzisă şi sancţionată cu nulitatea, stipularea în contractul individual de muncă sau într-un act adiţional al acestuia, a unei clauze penale prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina şi în legătură cu munca sa.
În egală măsură, clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Unde se depune contractul individual de muncă?
Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se completează și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială se află domiciliul, respectiv sediul angajatorului, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.
Registrul general de evidență a salariaților, cuprinde:
- datele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, nivelul şi specialitatea studiilor absolvite, tipul contractului individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă.